2014-2020: Posibile scenarii de programe operationale

Sub rezerva confirmării acestora de către etapele procesului de programare, au fost propuse spre dezbatere următoarele opţiuni strategice:

Obiectivul global al strategiei de dezvoltare a României: Reducerea disparităţilor de dezvoltare socială şi economică între România şi statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creşteri adiţionale de 15% determinată de utilizarea fondurilor europene, având ca ţintă atingerea în anul 2022, a unui nivel mediu al PIB/locuitor de 65% din media UE.

Obiectivele specifice: OS1. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin asigurarea unei creşteri adiţionale a valorii adăugate brute în industrie şi servicii şi de crearea a minim, ce va fi fixat, de locuri de muncă nete. OS2. Promovarea unei creşteri economice curate, prin proiecte investiţionale verzi care duc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelul din anul 1990. OS3. Promovarea unei societăţi favorabile incluziunii prin creşterea ratei de ocupare şi reducerea populaţiei aflate în pragul sărăciei cu 580.000 persoane.

Dincolo de obiectivele specifice corelate cu priorităţile Strategiei Europa 2020, investiţiile ce urmează a fi finanţate vor răspunde următoarelor priorităţi tematice (PT) de dezvoltare:
PT1. Creşterea pe termen lung a competitivităţii economiei Româneşti;
PT2. Dezvoltarea durabilă a infrastructurii de bază;
PT3. Adaptarea capitalului uman la provocările unei economii moderne;
PT4. Îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice.

Conform calendarului propus, Ministerul Afacerilor Europene, cu sprijinul celorlalte ministere, al partenerilor şi a asistenţei tehnice, va elabora analizele socio-economice ce vor sta la baza elaborării viziunii strategice şi a priorităţilor de investiţii pentru viitoarele programe operaţionale.

Una dintre premisele esenţiale de la care se pleacă reprezintă faptul că nevoile de dezvoltare a României impun selectarea tuturor obiectivelor tematice, cu respectarea principiilor de concentrare prevăzute de regulamente. Aceasta nu înseamnă însă că vor fi selectate toate priorităţile de investiţii subsumate obiectivelor tematice, opţiune care ar duce la finanţarea unor nevoi care nu ar genera rezultate concrete şi vizibile.

La ora actuală, au fost propuse câteva repere pentru viitoarele scenarii de programare:
1. Gruparea investiţiilor destinate mediului privat, fie că este vorba de investiţii productive, pentru cercetare-inovare sau infrastructură de afaceri, într-un singur program operaţional sau abordarea regională a investiţilor destinate mediului privat, cu excepția celor pentru cercetare-inovare, care, alături de investițiile CDI publice, să se constituie într-un program separat.
2. Gruparea intervenţiilor de finanţare a sectorului energetic într-un singur program având în vedere importanţa promovării la nivel european a conceptelor de eficienţă energetică și energie regenerabilă sau menţinerea unor finanţări separate în programe distincte, respectiv la nivel sectorial și regional.
3. Utilizarea posibilităţii de a elabora programe multi-fond: FEDR+FSE, ceea ce presupune ca intervențiile din cadrul unor axe prioritare finanţate din FEDR, să fie dublate de intervenții finanţate din FSE în cadrul altor axe din cadrul aceluiași program. În cazul programelor multi-fond, axele prioritare vor fi mono-fond. Regula generală este că o Axă prioritară acoperă un fond şi o categorie de regiuni.
4. Elaborarea unui program operaţional integrat pentru toate regiunile sau elaborarea unui program dedicat pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov şi a unuia pentru celelalte 7 regiuni.
5. Utilizarea instrumentelor de dezvoltare teritorială integrată, similar modelului polilor de creştere.
6. Extinderea utilizării instrumentelor financiare şi la alte domenii decât finanţarea IMM-urilor (ex. scheme de eficienţă energetică pentru IMM-uri, start-up-uri inovative, dezvoltare urbană ş.a.).

Pe baza acestor opţiuni, ce se doresc a fi agreate de principiu, vor fi elaborate scenarii de programare, cu avantaje şi dezavantaje, atât din punct de vedere al multiplicării numărului de axe prioritare (situaţie impusă de proiectele de regulamente), cât şi din punct de vedere instituţional.
Informaţii preluate din documentele Comitetului Interinstituțional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP)

Autor
Etichete ,
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

1 comentariu pentru acest articol

plosnita a spus: (September 25th, 2012 at 18:22 )

Ce ai facut frate , parca te dadeai marele moralist si acum?

 
* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

Venituri sanatoase la Politia Locala Timisoara. Dorel Cojan ia peste 12.000 lei pe luna / TOP

Venituri anuale între 60.000 și 147.000 de lei. Cu asta se pot lăuda șefii din Poliția Locală Timișoara, printre care sunt și foști polițiști care cumulează pensia cu salariul. Cei mai mulți bani îi ia, așa cum era de așteptat, Dorel Cojan, care ocupă interimar, de mai bine de trei ani, funcția de director executiv al instituției. În top este și Vasile Paraschiv, șoferul primarului Nicolae Robu.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Venituri sanatoase la Politia Locala Timisoara. Dorel Cojan ia peste 12.000 lei pe luna / TOP
CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

Centrul de Echitatie Herneacova

Sport vezi arhiva Sport

MNB – Muzeul Național al Banatului
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Pasagerul 1.000.0000 pe Aeroportul Timisoara e din Deva si sta la Bruxelles / FOTO

Stă de cinci ani la Bruxelles și, când a venit în România în vacanță, a avut parte de surpriza vieții ei. Elena Gabriela Avram este din Deva și este pasagerul cu numărul 1 milion care a tranzitat, în acest an, aeroportul de la Timișoara. A fost sărbătorită cu șampanie, brioșe cu frișcă și baloane și a primit și premii.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Pasagerul 1.000.0000 pe Aeroportul Timisoara e din Deva si sta la Bruxelles / FOTO

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Venituri anuale între 60.000 și 147.000 de lei. Cu asta se pot lăuda șefii din Poliția Locală Timișoara, printre care sunt și foști polițiști care cumulează pensia cu salariul. Cei mai mulți bani îi ia, așa cum era de așteptat, Dorel Cojan, care ocupă interimar, de mai bine de trei ani, funcția de director executiv al instituției. În top este și Vasile Paraschiv, șoferul primarului Nicolae Robu.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Venituri sanatoase la Politia Locala Timisoara. Dorel Cojan ia peste 12.000 lei pe luna / TOP
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top