PSD, intre coc de Plumb si cap de Zgonea

În timp ce ăl mai mândru picior din România se repauzează pe malurile Bosforului, PSD-iștii rămași acasă au început să producă tot felul de jocuri de culise. Totul, pentru epoca post-Ponta. Fiindcă se pare că zilele acestuia atât în vârful guvernului, cât și al partidului sunt numărate. Tic-tac, tic-tac, ticăie ceasul care înregistrează timpul până când mândrul premier va da iar nas în nas cu procurorii DNA. Asta dacă se mai întoarce din voiajul de la Înalta Poartă, liderii PSD dându-l deja dispărut și doar televiziunea lui Ghiță mai dând speranțe că acesta va mai veni. PSD-iștii de rând s-au cam săturat să aibă un șef care, dacă nu e în Dubai sau Istanbul, stă mai mult la discuții cu procurorii decât cu colegii de partid. Dovadă că și Ponta s-a cam săturat de viața asta e tocmai acest concediu prelungit la nesfârșit în clinica amicului Erdogan, personaj total nefrecventabil în lumea bună.

Dacă în urmă cu ceva timp, știrile că s-au coagulat două tabere în PSD care se luptă pentru scaunul lui Ponta păreau fabulații, în ultimul timp ele au prins tot mai mult contur. Astfel, s-a confirmat faptul că principalii favoriți la președinția PSD sunt, în acest moment, Rovana Plumb, președinte interimar în locul lui Ponta, și Valeriu Zgonea, președintele Camerei Deputaților. Prima este susținută de tandemul Ponta – Ghiță, iar al doilea, de Liviu Dragnea, acesta din urmă controlând însă mulți baroni din teritoriu. Dacă aș fi PSD-ist – dar noroc că n-am avut acest ghinion! – chiar aș fi într-o mare dilemă. Adică pe cine să susțin? Cocul strașnicei urmașe a Suzanei Gâdea sau pe teribilul coleg de clasă al lui Mihai Viteazul? Pe cea care ne vorbea recent de „județul Timișoara”, deși cunoaște bine orașul de pe Bega? Mai ales din anii 2003-2004, când, din poziția de șefa națională a OPC, venea la Timișoara și închidea magazinele de „țoale”, pentru a-și alege, fără a fi deranjată de cineva, tot felul de rochii, pantofi, poșete etc. Sau pe cel care îl bătea tovărășește pe spate pe Regele Mihai și vorbea până a făcut febră musculară la mâini cu Roger Waters, de s-a mirat fostul component Pink Floyd în ce țară a ajuns dacă individul care se screme în fața lui e ceva șef de trib? Greu de ales, mai ales când ai de-a face cu două minți atât de sclipitoare!

Marea problemă este însă cum de-a ajuns un partid atât de mare precum PSD să aibă reduse opțiunile la aceste două variante. Adică un fel de troglodit și una care seamănă izbitor cu femeile care aplaudau frenetic în iunie 1990 minerii veniți la București să planteze flori și bocanci în gură. Asta, dacă nu cumva e o diversiune a lui Ponta de genul: „Vedeți că se poate și mai prost decât cu mine?”. Altfel, e de așteptat ca acest război intern să se răsfrângă și în organizația Timiș. E clar că actualul președinte Sorin Grindeanu va merge pe mâna prietenului său Ponta, adică pe Suzana Gâdea, pardon Rovana Plumb. De partea cealaltă n-ar fi exclus să vedem o revenire în prim-plan a fostului șef al filialei, Titu Bojin. Cât despre Ghiță Ciobanu, un alt puternic reprezentant al social-democrației timișene, în mod cert va merge cu câștigătorul. Care va fi acela? Păi, exact cel susținut de Ciobanu!

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

1 comentariu pentru acest articol

anteconbega a spus: (July 9th, 2015 at 11:00 )

Că veni vorba de Suzana Gadea… În perioada în care I.L. Caragiale a avut în concesiune restaurantul gării din Buzău (1894) omul său de încredere, băiatul bun la toate în cârciuma lui nenea Iancu era un anume Ştefan Stănescu, nimeni altul decât tatăl viitoruluii ministru al culturii (…), Suzana Gâdea. Se numea Ştefan Stănescu şi avea, la data respectivă, 19 ani. La plecarea în cătănie, Ştefan Stănescu avea asupra lui un “certificat de bună purtare”, dat de I.L. Caragiale”, scrie Nicolae Peneş. ● Susănica s-a născut în 1919. A absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic din București (1943). A fost încadrată ca asistent universitar (în 1943, pe vremea lui Ion Antonescu), fiind promovată apoi în gradul didactic de șef de lucrări (1946, în vremea regelui Mihai). Apoi, conferențiar (1948) și profesor universitar (1956). A îndeplinit funcțiile de prodecan (1948-1951) și apoi de decan (1951-1955) la Facultatea de Mecanică din București. Dini 1955-a fost prorector al Institutului Politehnic din București. Abia în 1962 a devenit membru PCR, la 43 de ani, ceea ce nu i-a făcut deloc bine…

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

Noul Hyundai i20 Active - Casa Auto Timisoara

Politica vezi arhiva Politica

Uber

Sport vezi arhiva Sport

Centrul de Echitatie Herneacova

Social vezi arhiva Social

Statiunea Buzias

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

La Primăria Timişoara, ultima zi de lucru cu publicul din acest an va fi, în multe departamente, vineri, 16 decembrie. Funcționarii vor reveni la ghișee în 9 ianuarie 2017. Până atunci, ei vor avea activități de final de an: arhivarea documentelor, întocmirea de rapoarte, revizii ale sistemelor informatice. Ultima zi în care vor fi oficiate căsătorii va fi 23 decembrie.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Primaria intra in vacanta dupa 16 decembrie! Cand se poate programa ultima cununie
„Avem un sistem construit fundamental pe lipsa de onestitate” Domnule Cătălin Drulă, vă preocupă de mai mulți ani, mai întâi dintr-o formă de implicare civică, apoi din postura de consilier pe probleme de infrastructură al premierului Dacian Cioloș, situația autostrăzilor din țara noastră și a infrastructurii, în general. Care sunt motivele pentru care, în ce...
Citeşte tot articolul Citeste articolul (P) Catalin Drula, fost consilier al premierului Dacian Ciolos pe probleme de infrastructura, candidat USR Timis pentru Camera Deputatilor: Romania va sarbatori 100 de ani de la Marea Unire fara nicio autostrada care sa treaca Muntii Carpati
Candidaţii Partidului Mişcarea Populară trag un semnal de alarmă cu privire la exploatarea terenurilor arabile de către străini. În momentul de faţă, aproximativ 40% din suprafaţa arabilă a României a ajuns în posesia cetăţenilor din alte ţări. În Timiș, mai mult de o treime dintre terenurile agricole, adică 150.000 de hectare, a ajuns pe mâna...
Citeşte tot articolul Citeste articolul (P) Candidatii PMP spun stop vanzarii pamantului romanesc!
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top