Salvarea Bailor Turcesti din Piata Libertatii, ceruta inclusiv de la Academia Romana

Aproape 700 de semnături a strâns petiția online inițiată împotriva soluției de îngropare a Băilor Turcești din Piața Libertății. Printre cei care se opun variantei agreate de Ministerul Culturii se numără mai multe personalități, inclusiv președintele secțiunii de Istorie și Arheologie a Academiei Române.

piata libertatii vestigii1

Ministerul Culturii a aprobat pentru Băile Turcești din Piața Libertății. „conservarea in situ, protejarea prin acoperire cu folie şi nisip şi punerea în valoare prin marcaj în pavaj, prin plăcuţe informative şi amplasarea unei machete din bronz cu reconstituirea istorică, volumetrică, a clădirii Băilor Turceşti”. Altfel spus, vestigiile vor fi „îngropate” în pavaj, locul în care se află acestea urmând să fie marcat la suprafață. Ideea a stârnit însă nemulțumirea timișorenilor, oameni simpli sau experți. Așa au apărut întâi o petiție online și, ulterior, un protest public, desfășurat săptămâna trecută. „Acest ansamblu de clădiri este unic, la ora actuală, în România. Cercetarea clădirii băilor, cu ziduri groase de peste un metru, cu o dimensiune impresionantă (aprox. 33×13 m) necesită o metodologie de abordare foarte bine stabilită datorită faptului că acest edificiu trebuia integrat în circuitul turistic al pieței. (…) Din nefericire, toate aceste descoperiri vor fi îngropate pentru totdeauna”, explica arheologul Alexandru Hegyi, inițiatorul protestului.

piata libertatii vestigii3

Petiția împotriva îngropării băilor otomane din Piața Libertății a fost semnată până acum de 700 de oameni. Printre aceștia se numără acad. Alexandru Vulpe, președintele Secțiunii de Istorie și Arheologie a Academiei Române, reputați istorici și arheologi precum Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, Gheorghe Lazarovici, Costin Feneșan, Cristina Feneșan, Coriolan Opreanu, Adrian Rusu, Alexandru Diaconescu, Viorel Achim, Eugen Teodor, Radu Ardevan. Au semnat, de asemenea, petiția istoricul Victor Neumann, directorul Muzeul de Artă Timișoara, Claudiu Ilaș, managerul Muzeului Banatului, Răzvan Pinca, directorul Muzeului de Istorie din Lugoj, Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie Caransebeș, Gică Băeștean, șeful Muzeului arheologic Sarmisegetuza. Cu toții sunt de acord că îngroparea vestigiilor este „o soluție mediocră, care nu servește interesele locuitorilor orașului Timișoara”. Petiția va fi transmisă primarului Nicolae Robu, căruia i se cere revenirea la soluția inițială, aceea de conservare și punere în valoare a vestigiilor, așa încât băile turcești să fie vizibile. Petiția poate fi semnată în continuare aici.

Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

4 comentarii pentru acest articol

Salam SaDat a spus: (September 16th, 2015 at 15:14 )

Niste fraieri, plang dupa niste rahati de acum 300 de ani, vechi si expirati. Ino, explica-le tu ca esti maestru, cum se ingurgiteaza caca proaspat, direct dintre fesele bocsig

Noni a spus: (September 16th, 2015 at 16:33 )

Ba da chair nimeni nu pricepe ca Ministerul Culturii decide ce se intampla cu vestigiile nu primaria!!! Ce dracu e atat de greu de inteles? Primaria nu are nici un cuvant de spus bai fratilor, pricepeti odata ca asa e legea. Trimiteti ce scrisoare vreti la Ministerul Culturii, el decide!

INO a spus: (September 16th, 2015 at 21:54 )

BEY!ĂȘTIA NU AU MINCE PE ATUNCI NUMAI DOMNII SE KKU LA BAIE! RESTUL O FĂCEAU LA BOSCHEȚI!DECI NIMIC ESENȚIAL DOAR FRAIEREALÂ DE RAHAT TURCESC FĂRĂ GUST!

INO THE PERFECT SPIRIT OF TRUTH AND LIFE!

colgate a spus: (September 17th, 2015 at 12:47 )

Clar comentariile is facute la modul de gandire analfabet…baile era pentru igiena fizica, bai pentru a te spala pe corp…erau PUBLICE, adica TOATA LUMEA avea acces, ceva ce nu se poate spune ca acum e la moda, desi nici igiena nu e in totalitate la moda…se vede dupa comportamentul “expertilor” care comenteaza aici…daca nu va plage mergeti inapoi la sat unde puteti fi atit destepti cat si experti, cat si tarani unii cu altii….

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Heraeus
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

În anii comunismului, dar și în primii ani post-decembriști, stațiunea Buziașul a căzut, la un moment dat ajungând o ruină. În ultimii ani a început însă să renască din propria cenușă precum Pasărea Phoenix, nume care, nu întâmplător, a fost dat ultimului hotel de patru stele ridicat aici. Dar mai este mult până departe, respectiv mai este de muncit până când Buziașul își va regăsi faima și strălucirea de altădată.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Buzias, Pasarea Phoenix a statiunilor balneoclimaterice / FOTO

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Planuri mari pentru 2018. Anul viitor ar trebui să înceapă lucrările la cele două poduri anunțate, la pasajele Solventul și Piața Consiliul Europei, stadion, bazine de înot. Nu vor fi uitate fântâna muzicală din Parcul Botanic, complexurile sportive din cartiere și reabilitarea Operei. Nicolae Robu spune că vor fi bani în buget, dar nu a putut estima o sumă.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Timisoara, promisiunea unui urias santier in 2018: doua poduri, doua pasaje, fantana cantatoare si multe altele
În vara anului 2016, când era ales primar la Ghiroda, la doar 27 de ani, liberalul Ionuț Stănușoiu devenea cel mai tânăr edil din România. Probabil și avântul datorat vârstei fragede l-a făcut pe Stănușoiu ca la începutul lui 2017 să propună nu mai puțin de 170 de proiecte pentru comuna din vecinătatea Timișoarei.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Ghiroda, comuna periurbana cu 170 de proiecte in 2017
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top