„Brennt Paris?”. Jamais!

În timpul celui de-al doilea război mondial, înainte ca trupele germane să părăsească Parisul, se spune că Hitler a dat un ordin clar ca orașul să fie ars din temelii. Riscându-și inclusiv viața, generalul Dietrich von Choltitz, guvernatorul nazist al Parisului, a refuzat să pună în practică acel ordin dement. Se spune că Hitler l-a sunat nervos pe von Choltitz, urlând „Brennt Paris?” („Arde Parisul?”). Povestea a fost transpusă cinematografic într-un celebru film din 1966, „Paris brule-t-il?” („Arde Parisul?”). Mi-am amintit de acest film văzând câteva exaltări ale simpatizanților ISIS pe unele rețele de socializare: „Parisul arde și în curând toată lumea va simți amărăciunea!”.

Parisul a mai fost rănit în istoria sa, dar niciodată n-a murit. A mai trăit prin momente de groază. A fost și ciumă, au fost și incendii, a fost Teroarea, a fost finalul tragic al războiului franco-german din 1870-1871, apoi Comuna din Paris, în timpul căreia a ars unul din monumentele emblematice ale Parisului, Palatul Tuileries. Dar în replică a fost ridicată Catedrala Sacre-Coeur din Montmartre. Și a fost și ocupația nazistă. A sângerat, dar n-a murit. E adevărat, când vizitezi Parisul, de multe ori rămâi și cu un gust amar. Parcă nu întotdeauna e Parisul romanelor copilăriei. Parisul înseamnă și Cartierul Latin, dar și suburbiile care uneori aduc a favele sud-americane. Parisul are și Luvru, dar și metrouri mizere.

Parisul însă nu poate să ardă. Parisul este inima Europei civilizate, iar dacă arde, arde întreaga Europă. Europa drepturilor și libertăților individului, în contrast total cu cultura și civilizația cel puțin discutabile ale Orientului Mijlociu. Mulți deja cântă prohodul Parisului, ceea ce nu e deloc cazul. Așa cum sunt ei, mai superficiali, complicați sau sofisticați, atunci când e cazul, francezii, parizienii, pot da dovadă de o solidaritate remarcabilă. La fel, de fapt, ca toți europenii. Poate unul dintre cele mai emoționante momente ale tragicei zile de vineri, 13 noiembrie, a fost acela în care suporterii francezi și germani cântau umăr la umăr „La Marseillaise”. Atenție, e vorba de nemți și francezi, popoare care au extrem de multe de împărțit în istoria lor. Când acest lucru se întâmplă, există speranțe, și nu doar speranțe, ci o certitudine, că Europa nu poate ceda în fața terorismului musulman.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

3 comentarii pentru acest articol

gelu a spus: (November 14th, 2015 at 19:38 )

AFARA CU TOTI ISLAMISTII DIN EUROPA. DOAR ATUNCI POATE FI LINISTE, REPET POATE FI LINISTE……..DUMNEZEU SA-I IERTE SI SA-I ODIHNEASCA IN PACE PE TOTI CEI CARE AU PIERIT IN NAPRAZNICUL MASACRU.
SA ARDA IN FLACARILE IADULUI VESNIC TOTI FANATICII MUSULMANI CARE IN NUMELE CREDINTEI LOR OLIGOFRENE UCID PERSOANE NEVINOVATE.
RUSINE AUTORITATILOR EUROPENE PENTRU TOATA INDOLENTA DE CARE SE FAC VINOVATI IN TRATAREA PROBLEMEI MAJORE A ISLAMULUI SI ISLAMISTILOR.

anteconbega a spus: (November 15th, 2015 at 08:46 )

Atunci va fi frumos când şi francezii vor cânta imnul nemţesc Das Lied der Deutschen…

vic a spus: (November 16th, 2015 at 10:39 )

Auzi si la asta, lumea e impuscata ca in codru si “anteconbega” se gandeste ca ar fi frumos ca si francezii sa cante imnul nemtilor. Pai la asa creier de paparuda nici nu te miri ca apar teroristi din orice loc si masacreaza in plin, ala se gandeste ce frumos ar fi sa-si cante uni altora imnurile. Cap de gaina sau fluture bombat, ca-i mai frumos.

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

Centrul de Echitatie Herneacova

Sport vezi arhiva Sport

MNB – Muzeul Național al Banatului

Social vezi arhiva Social

Statiunea Buzias

Economic vezi arhiva Economic

CCIAT a castigat un program cu bani europeni in domeniul fortei de munca din zona transfrontaliera

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş caută, alături de Camera şi Primăria din Kikinda, Serbia, soluţii pentru rezolvarea problemei mobilităţii forţei de muncă din zona transfrontalieră dintre cele două ţări. Vor avea loc târguri de forţă de muncă și va fi creată o rețea din care vor face parte mai multe instituţii.
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIAT a castigat un program cu bani europeni in domeniul fortei de munca din zona transfrontaliera

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş caută, alături de Camera şi Primăria din Kikinda, Serbia, soluţii pentru rezolvarea problemei mobilităţii forţei de muncă din zona transfrontalieră dintre cele două ţări. Vor avea loc târguri de forţă de muncă și va fi creată o rețea din care vor face parte mai multe instituţii.
Citeşte tot articolul Citeste articolul CCIAT a castigat un program cu bani europeni in domeniul fortei de munca din zona transfrontaliera
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top