Ne-au scos „cucii din cap”, de-am ajuns in urma Ugandei si Burundi

„Am venit aici să vă scot din cap cucii cu autostrăzile!”, îi atenționa, în urmă cu aproape două decenii, ministrul de atunci al Transporturilor, Traian Băsescu, pe liderii administrației din Timiș și în special pe Viorel Coifan, la acea vreme președinte al consiliului județean. Se întâmpla la Hotel Continental, iar Băsescu descindea dintr-o mașină a fraților Cristescu, venind dinspre Arad, unde tăiase o panglică la un drum, în timp ce Coifan tot vorbea de necesitatea unei autostrăzi pe Culoarul IV. Ca și mica întâmplare, este important și acest detaliu cu mașina, fiindcă el dezvăluie ce s-a întâmplat în România post-revoluționară: vechile fabrici au ajuns pe zero lei la noi afaceriști care le-au transformat apoi în afaceri imobiliare. Cu marea îngăduință din partea statului și în absența unei DNA sau a unor procurori adevărați.

Așadar, asta era părerea celui mai important politician român al ultimilor 28 de ani, fie și dacă luăm în considerare funcțiile avute (zece ani președinte, două mandate ministru al Transporturilor, primar al Capitalei) față de un domeniu atât de important pentru economie cum este infrastructura rutieră și autostrăzile. Ne lăudăm că suntem urmașii Romei, dar romanii în urmă cu mai bine de două milenii conștientizau importanța drumurilor, iar România e codașă mondială în acest domeniu. În timp ce toate țările europene și nu numai realizau că o economie puternică n-are cum să se dezvolte fără autostrăzi, în România, cel mai mare politician scotea „cucii din cap” celor care vorbeau despre acest lucru. Într-o Europă interconectată la nivel rutier, România a rămas tot mai izolată din cauza lipsei autostrăzilor și a drumurilor execrabile. De aici și o economie tot mai înapoiată, în pofida unor bogății naturale la care alte țări visează doar. Numai cine n-a umblat dincolo nu poate observa ce prăpastie adâncă ne desparte de lumea civilizată.

Chiar și atunci când s-a mai făcut câte o autostradă, în România un kilometru la șes costa cât în Croația patru kilometri la munte. De ce? Fiindcă și construcția de autostrăzi s-a transformat în imense „tunuri” în favoarea unor rechini imobiliari. Uneori stai și te întrebi dacă nu cumva și puținii kilometri de autostradă s-au făcut în interesul acestor rechini, de la care statul a cumpărat terenuri și cu milioane de euro hectarul. (E drept, cu intensificarea luptei anticorupție, aceste practici s-au diluat mult în ultimii ani.) Consecința acestor politici în care s-a împletit hoția organizată cu incompetența crasă? Un ultim raport al Forumului Economic Mondial plasează România pe locul 120 în lume în privința calității infrastructurii rutiere. România se află în urma unor țări pe care le considerăm bananiere precum Gambia, Ghana, Zambia, Mali, Tanzania, Uganda, Etiopia, Cambodgia, Sierra Leone, Mongolia, Bangladesh, Liberia, Burundi, Nepal, Zimbabwe. Atenție, în unele dintre aceste state încă se mai duc războaie inter-tribale!

Același raport arată că din cauza drumurilor proaste, competivitatea economică a României are foarte mult de suferit. Da, e un truism, dar pentru cei care au condus România în ultimii 28 de ani nu pare. Chiar și în al 12-lea ceas vedem vreo aplecare a guvernului spre acest subiect? Deloc, atâta timp cât la rectificarea bugetară s-au tăiat 60% din banii pentru infrastructura rutieră. Un domeniu vital pentru economie este din nou lăsat la o parte. În schimb, de aproape un an, marile probleme ale actualei puteri sunt amnistierea și grațierea infractorilor, desființarea luptei anticorupție, subordonarea Justiției de către politicieni. De ce? Fiindcă în ultimii ani DNA a ajuns și la cei care au dus România pe locul 120 în lume la capitolul infrastructură. Politicieni care, în schimb, deși au lucrat toată viața la stat, sunt putred de bogați. Printre ei, și personjul cu „cucii din cap”, astăzi unul dintre cei mai mari adversari ai DNA. De parcă DNA ne-a dus în urma Burundi, Mali sau Uganda.

Autor
Redacția deBanat.ro nu-și asumă responsabilitatea pentru comentariile postate de utilizatori.

Comentarii prin facebook

Scrie un comentariu

1 comentariu pentru acest articol

Andrei a spus: (October 4th, 2017 at 07:25 )

D-le Ino, citez “E drept, cu intensificarea luptei anticorupție, aceste practici s-au diluat mult în ultimii ani”. Zau, chiar asa?! Am vazut vreun dosar Bechtel? Doar asa, ca sa vorbim de un singur caz…spala-te pe cap cu DNA lui peste! Intocmesc dosare de rahat iar marile probleme si furturi ale tarii raman nelucrate prin sertare. Vezi IKEA, Schweighofer si multe altele…In fapt, le putem gasi usor dupa ambasadele care au medaliat-o pe Luluta…Halal DNA!
Cand naiba o sa renunti, d-le Ino?! Chiar ai ochelari de cal ca ai lui Iohanis si nu vezi ce se intampla?!

* Nume
* Email
Website
Mesajul tau:
Campurile notate cu * sunt obligatorii

Articole asemănătoare

Fresh Kebab

Administratie vezi arhiva Administratie

CCIAT

Politica vezi arhiva Politica

MNB – Muzeul Național al Banatului

Sport vezi arhiva Sport

Heraeus
Statiunea Buzias

Social vezi arhiva Social

Economic vezi arhiva Economic

Știri de ultima oră vezi arhiva Știri de ultima oră

Parcursul revistelor de Science-Fiction din Timișoara este lung și sinuos. El începe în noiembrie 1972, odată cu apariția primului număr al fanzinului Paradox, și continuă până în zilele noastre cu revistele tipărite Paradox și Helion și revista Helion Online, fratele mai mic și mai dinamic al revistei tipărite. De curând au apărut numere noi ale...
Citeşte tot articolul Citeste articolul Reviste Science-Fiction și Fantasy timișorene
Sala de sport s-a mutat de la Timișoara la Giroc doar pentru că era Sorin Grindeanu premier! Asta susține primarul Nicolae Robu, care spune și că ar vrea stadionul „Dan Păltișanu”, dacă tot intenționează CJ Timiș să-l demoleze. Totuși, edilul ar dori să încheie un „pact de colaborare administrativă” cu șeful CJ, Călin Dobra.
Citeşte tot articolul Citeste articolul Robu spune ca Grindeanu a vrut sa-si faca sala polivalenta acasa. In numele Timisoarei, vrea pact cu Dobra
Vineri, 15 decembrie în prima parte a reuniunii clubului Helion, va fi lansat volumul al 5-lea din seria de antologii Helion, realizată de Asociația Culturală Helion și editura Eurostampa, în cadrul colecției INSOLIT. Volumul cuprinde o selecție din prozele scurte (povestiri) apărute între anii 2011-2016 în revista tiparită Helion. Selecția textelor a fost facută de...
Citeşte tot articolul Citeste articolul O nouă antologie de proză S.F. realizată de Asociația Culturală Helion
Error, no Ad ID set! Check your syntax!
Top