Un silogism al amărăciunii: Primăria pe mâinile DNA

Oricât s-ar strădui edilii noştri să demonstreze altceva, Timişoara nu arată aşa cum ar trebui să arate. Cine a mai umblat prin ţară a putut să observe că oraşe care erau mult în spatele Timişoarei se află acum cu mult în faţă. Din toate punctele de vedere. Mulţi timişoreni, în special oameni de afaceri, observatori ai fenomenului, nici foarte implicaţi, dar nici prea detaşaţi, au o explicaţie pentru ceea ce se întâmplă. Primarul Gheorghe Ciuhandu, spun ei, e plictisit, obosit şi nu-l mai preocupă problema. A lăsat instituţia pe mâna altora, şi aici cele mai vehiculate nume sunt secretarul Ioan Cojocari şi Nicuşor Miuţ, şeful Direcţiei Patrimoniu. Un observator mai atent ar putea spune că primarul s-a înconjurat cu tot felul de incompetenţi care au o singură calitate: fidelitatea. Sau cel puţin aşa îi consideră primarul, fiindcă, având în vedere caracterul unora dintre ei, fidelitatea are multe limite. Chiar susţinători ai primarului, atunci când vine vorba de unele aspecte negative, arată cu degetul spre cei doi. „Primarul nu ştie nimic. Cojocari şi Miuţ sunt vinovaţi. Ei fac şi desfac totul.” Repet, această aserţiune aparţine unor susţinători – ca să nu spun fani – ai primarului. Ar fi prima judecată a unui silogism: Ciuhandu a lăsat primăria pe mâna lui Cojocari şi Miuţ. Problema este că exact cei doi sus-menţionaţi fac tot mai des pârtie, în ultimul timp, la DNA. Dacă nu cumva procurorii DNA îi caută la primărie. Se pare că afacerea Heaven, despre care s-a scris în ultimul timp, este doar un început, procurorii căutând şi alte fapte. Că unii spun că în aceste aspecte ar exista şi unele comenzi politice e o altă chestiune. Cert este că Miuţ şi Cojocari sunt la mâna DNA. Ceea ce reprezintă o a doua judecată a silogismului. De aici şi concluzia, respectiv a treia judecată, finală, a silogismului: Primăria a ajuns pe mâna DNA. O fi bine, o fi rău? Răspunsul o să-l dea, probabil, procurorii, într-o primă fază, iar apoi judecătorii.