Buna Vestire, sarbatoarea primăverii

Creştinii ortodocşi, greco-catolici şi romano-catolici sărbătoresc, vineri, Buna Vestire, una dintre sărbătorile mari închinate Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. E ziua în care avem dezlegare la peşte, iar în popor există o mulţime de tradiţii asociate.

Buna Vestire se sărbătoreşte, în fiecare an, în 25 martie, ziua în care Arhanghelului Gavriil a anunţat-o pe Sfânta Fecioară Maria că a fost aleasă să îl nască pe Iisus. Scena Bunei Vestiri este înfăţişată, de obicei, pe uşile iconostaselor – pereţi ce despart altarul de restul bisericii, simbolizând uşile Împărăţiei Cereşti. Conform tradiţiei, de Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenii sau Ziua Cucului. Cucul ocupă un loc central în cadrul sărbătorii, fiind pasărea care anunţă sosirea primăverii. Tradiţia spune că primul său cântec, care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. De Buna Vestire, oamenii nu au voie să se certe, pentru că vor avea necazuri tot anul. În Bucovina, în această zi nu se pun ouă la cloşcă, pentru că se consideră că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare. În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Pentru că este dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În sud-estul ţării se aprind focuri în marginea cimitirelor, pentru a se da de veste morţilor că a venit primăvara, se fac pomeni şi praznice, iar în bisericile care poartă hramul Buna Vestire se fac slujbe mari.