Jurnal de campanie (9) / Sorin cica il cauta pe Alin, dar Alin nu se ascunde de Sorin

Desigur, știți bancul cu ilegalistul care se ascunde, deși nu-l caută nimeni! La un fel inversare a acestui banc asistăm în ultimele zile de campanie electorală. De ceva timp, toată campania PSD Timiș, după renunțarea la Primăria Timișoara, forțează pe ideea că Alin Popoviciu, candidatul PNL la șefia CJT, se ascunde dracu’ știe pe unde și nu mai poate fi găsit. Rând pe rând, Sorin Grindeanu, Freddy Simonis, Călin Dobra și alții au ieșit în față bătându-se cu cărămizile în piept că-l vor pe Alin. Eventual, să facă un „interval” cu el, ca să folosesc un argou. Acum, nu știu dacă PSD-iștii chiar l-au căutat sau numai gura e de ei. Așa cum nu știu nici dacă Alin baș se ascunde, cum ar spune bănățeanul. Cert este însă următorul episod. Marți după-amiază, la o televiziune locală trebuia să aibă loc marea întâlnire între „ascunsul” Alin și „căutătorul” Sorin. Adică cei doi candidați importanți la șefia CJT. Din păcate, emisiunea n-a mai avut loc. Și știți de ce? Fiindcă a refuzat Alin să vină!, o să săriți cu toții. Ei bine, nu-i așa. Cel care a declinat oferta acestei întâlniri a fost chiar Grindeanu, care de o săptămână îl tot „caută” pe Popoviciu. Iată că, dacă voia să-l găsească, trebuia doar să meargă marți după-amiaza la Digi24 Timișoara. Nimic mai simplu. De aceea spun că e un banc inversat celui cu ilegalistul: tot PSD-ul cică l-ar căuta pe Alin, care însă nu se ascunde.

De ce vrea Adrian Orza să fie primar?

Dacă pentru Nicolae Robu leafa de primar înseamnă o „retrogradare” de la salariile/indemnizațiile primite de la Politehnică și Senat, motiv pentru care se și plânge de retribuția „mizerabilă” față de munca prestată, pentru unii candidați, remunerația de edil-șef ar fi o adevărată mană cerească. Un exemplu în acest sens ar fi candidatul independent Adrian Orza, fost viceprimar al Timișoarei timp de 12 ani (2000-2012). Dacă te uiți pe ultima sa declarație de avere, chiar te apucă mila. Fiindcă Orza susține că trăiește doar din indemnizația de consilier local, respectiv 8.731 de lei pe an, adică 727 de lei pe lună. Cum ar veni, sub limita sărăciei. Dacă scazi din acești bani cheltuielile de întreținere (asta dacă nu s-a deconectat de la gaze, căldură etc.), se pare că pentru hrană omul trăiește cu două pungi de pufuleți pe zi. Or, salariul de primar (5.800 de lei pe lună primește Robu) ar fi într-adevăr o mare pricopseală. O să spuneți că el n-a intrat în cursă pentru propria pricopseală, ci pentru binele timișorenilor. Oare n-ar fi mai OK să-și facă lui întâi un bine și să-și ia un „job” și apoi să se îngrijească de soarta timișorenilor?

Dugulescu postează lucruri trăsnite

Candidatul PMP, Marius Dugulescu, e o inepuizabilă sursă de umor involuntar. Trăsnăile pe care le scoate pe gură și care n-au nicio legătură cu „fișa postului” unui primar sunt întrecute doar de unele postări pe care le face pe Facebook. Iată una din ultimele: „Până acum au avut loc trei extrageri la sorți și la toate trei mi-a ieșit numărul 7. Este vorba despre tragerea la sorți pentru poziția de pe buletinul de vot unde a fost extras nr. 7, apoi ordinea la dezbaterea de la Digi24 TV și astăzi ordinea la dezbaterea organizată de Academia de Advocacy. Pentru mine nu este o pură coincidență ci este un semn clar! Cu Dumnezu înainte și va fi bine!”. Are dreptate omul, sigur e un semn clar! Și anume că va fi pe locul 7 la alegeri dintre cei 11 candidați! Oare nu asta a vrut să spună? Ce-i drept nu știu ce-i de laudă aici. Hai, dacă „coincidența” era pe cifra 1 sau cifra 2, mai era ceva. Dar așa, chiar al șaptelea?