Catedrala Mitropolitană, afectată sau nu de proiectul de la Liceul de Arte? Multe întrebări și puține răspunsuri la dezbaterea publică

Transformarea fostului liceu de arte plastice în mall cu hotel, apartamente și parcare subterană, a fost disecată mărunt la dezbaterea publică organizată miercuri de PMT. În afară de reprezentantul dezvoltatorului, toți vorbitorii au criticat proiectul și au pus întrebări punctuale la care n-au primit răspunsuri pe măsură. Una dintre ele: va afecta sau nu șantierul Catedrala Mitropolitană?

Dezbaterea publică organizată de Primăria Timişoara pe marginea PUZ-ului pentru „Mixed Use – Zona centrală. Construire clădiri cu funcțuni mixte”, pe Bd. Mihai Eminescu nr. 2 – bd. C.D. Loga nr. 3, a avut destul public, în condițiile în care ora 13 nu este la care prea multă lume să-și poată permite să plece de la serviciu. Vorbim despre fostul liceu de arte plastice, unde un antreprenor clujean, SC SC Studium Green SRL, vrea să ridice un complex imobiliar, cu magazine, hotel și apartamente. Clădirea fostului liceu, care a aparținut Fundației Caritatea, este părăsită din 2013, după ce PMT a decis să nu mai plătească 30.000 de euro chirie lunară și a mutat elevii în altă parte.

„Zona este văzută cu o mobilare inter-conectată a corpurilor construite, favorizând la maximum circulația pietonală la nivelul dalei urbane. Proiectul dorește să fructifice poziția foarte bună față de zona centrală și față de Parcul Justiției, Canalul Bega, Catedrala Mitropolitană, Piața Victoriei și tot centrul istoric aflat în imediata apropiere (…) Regimul maxim de înălțime dorit este în general de 3S+P+6E+Er (+26m) sau 3S+P+5E+Er (+26m). De asemenea se dorește amplasarea unui turn informațional, se doreste o înălțime mai mare, pentru a crea un punct de belvedere pentru toată zona centrală, rezultând un regim de înălțime de 3S+P+9E (+47m)”, scria în documentația pusă la dispoziția publicului. Proiectul a fost ales în urma unui concurs de soluții și include, de asemenea, o piațetă și o parcare subterană cu 450 de locuri. Ar urma să rămână în picioare, parțial, o bucată din fostul liceu și clădirea în care acum se află inspectoratul școlar, de unde ar trebui conservată fațada. Arhitectul Claudiu Ionescu, din partea investitorului, a prezentat planșele proiectului și a încercat să explice asistenței cât de bine se integrează acest ansamblu în zona centrală a Timișoarei, căreia ar urma să-i confere un aer de modernitate.

Practic, nu se mai poate vorbi despre aceeași clădire

Prima replică a venit de la arhitectul Victor Popovici, vicepreședinte al OAR Timiș. Conform acestuia, administrația locală, care avea drept de preemțiune asupra clădirii, ar fi trebuit să ia decizia de a renunța a acesta doar în urma unei consultări cu societatea civilă și specialiștii în domeniu. „Considerăm că exercitarea acestui drept de preemțiune ar fi fost benefică pentru oraș, mai ales în contextul obligațiilor asumate pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. Prima noastră observație este că, pe str. 20 Decembrie, clădirea propusă are 23,5 metri la cornișă și un etaj retras la 26 metri, comparativ cu înălțimea de 20 m la cornișă a PMT. Considerăm că înălțimea propusă este prea mare, depășirea cornișei primăriei fiind de evitat, iar acest punct de vedere se regăsește și în avizul de principiu emis de Direcția Județeană de Cultură. Planșa propusă nu detaliază modul de rezolvare. Pe str. Patriarh Miron Cristea, clădirea propusă are înălțimea la cornișă de 22,5 m, cu etaj retras, la cota 26 m, în opoziție cu clădirea Mitropoliei, care are doar 10,5 m la cornișă. Rezultă astfel un profil stradal dezechilibrat. Considerăm corectă retragerea corpurilor înalte în interiorul parcelei, astfel încât frontul rezultatl să fie echilibrat”, a spus Popovici.

Din punctul de vedere al OAR Timiș, nici soluția propusă pentru clădirile care vor fi păstrate nu este cea optimă. „Considerăm benefică și imperios necesară intenția de păstrare a clădirii Inspectoratului Școlar, fiind vorba de o lucrare a arhitectului Szekely Laszlo. Propunerea elimină total acoperișul existent, o integrează într-un front continuu la nivel de parter și parter + 1 și o încalecă cu construcții noi, fapt care duce la modificarea completă a imaginii originale a casei. Practic, nu se mai poate vorbi despre aceeași clădire, din cauza absenței acoperișului, care este o parte integrantă a casei și din cauza înglobării ei într-o structură de tip big box, care acoperă o mare parte din terenul disponibil. Este vorba despre o clădire parte a unui ansamblu monument istoric și considerăm că soluția corectă este păstrarea clădirii în integralitatea ei, inclusiv acoperișul, și lăsarea unui spațiu perimetral de protecție. Aceeași metodă de operare estre recomandabilă și pentru ceea ce se va păstra din Liceul de Arte”, a completat arhitectul.

Dacă acest PUZ trece, va fi foarte greu să-i stăpânim pe unii investitori

Ideea păstrării clădirii inspectoratului școlar este considerată potrivită și de criticul de artă Ileana Pintilie. „Dacă se vine cu argumentul că în Timișoara clădirile sunt noi și nu au valoare istorică, foarte puține sunt trecute monumente propriu-zise și am putea să ne trezim cu un oraș construit în secolul XX, centru vechi, care ar putea fi demolat fără discuții, ca și aceste clădiri. Este inacceptabil ca niște clădiri să fie păstrate doar la o fațadă, fie integrate într-o construcție nouă. Mi se pare foarte important ca aceste clădiri să rămână cel puțin, fostul internat al liceului israelit, actualul inspectorat, să rămână integral, pentru că această clădire păstrează cu adevărat semnătura lui Szekely Laszlo, iar partea aceasta de acoperiș și de turn pe care clădirea le are sunt foarte importante în definirea arhitectonică. Agreez ideea unei izolări a acestor clădiri conservate ca atare”, a spus dascălul de la Facultatea de Arte a UVT.

Unul dintre punctele nevralgice ale discuției legate de fostul liceu israelit este declasificarea lui ca monument istoric, demers susținut de Primăria Timișoara și reclamat de unii participanți la dezbatere. „Am citit protocolul dintre PMT și Fundația Caritatea. Mi-aș dori ca acesta să ajungă și în posesia procurorilor, pentru că nu mi se pare deloc în regulă ca executivul primăriei să își asume așa ceva și să oprească aceste clădiri de la exploatare atâția ani. Nu mi se pare absolut deloc în regulă și sper ca el să ajungă la procurori”, a afirmat Cristian Brâncovan. Ilie Sârbu, de la Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei, spune, la rândul lui, că, practic, o parte din istoria orașului va fi ștearsă, cu largul sprijin al administrației locale. „Prin acest PUZ se dorește demolarea a două clădiri importante pentru Timișoara. Nu înțelegem cum se face declasarea atâta timp cât se află între două monumente importante: Primăria Timișoara și Biserica Sf. Dimitrie din curtea Mitropoliei. Pe noi ne interesează foarte mult recuperarea memoriei acestui spațiu. Dvs. goliți de arhitectură aceste două clădiri. Probabil acel istoric care a făcut acel studiu nu simte nimic pentru Timișoara, acolo s-a dezvoltat Grupul Sigma, este Liceul Israelit (…) Proiectul făcut de dvs. nu are nicio legătură cu interesul public (…) Dacă acest PUZ trece, ne va fi foarte greu să-i stăpânim pe unii investitori. (…) Spuneți că nu s-au înregistrat opinii ale publicului, dar există memorii depuse. Dacă nu ați fost informați este foarte trist”, susține Sârbu.

Veniți într-un infern

Un punct de vedere extrem de pertinent a fost cel al fostului prefect Ovidiu Drăgănescu, care a vorbit din postura sa de locuitor al zonei. Drăgănescu spune că un astfel de proiect este benefic pentru Timișoara, dar nu în centrul orașului. „Mi se pare o investiție care s-ar putea putea face undeva în zona de margine a Timișoarei. Am înțeles că investitorul și proiectantul sunt din Cluj, ei nu cunosc orașul. Zona aceasta este cea mai agresată zonă a Timișoara în ultimii 30 de ani, deși era una dintre cele mai liniștite. Putem vorbi aici de o rezervație arhitectonică interbelică, o zonă cu specific care nu a fost până acum deloc agresată urbanistic (…) Veniți aici într-un infern, dacă vreți să faceți o asemenea investiție. Sunt două licee, dimineața se circulă bară la bară. Vreți și spații comerciale, pe unde se face alimentarea? Este aglomerat tot timpul, nu știu ce v-a promis primăria că va face, dar vă spun că nu poate face nimic legat de trafic (…) Văd că aveți P+5 în fața Mitropoliei, este o lipsă de minim respect față de o instituție importantă a Timișoarei, mai ales că vreți să faceți și un turn (…) Probabil că multe lucruri pe care le spun aici ar trebui să i le adresez primarului, care v-a dat voie să mergeți pe acest PUZ. Veniți în cel mai aglomerat loc al Timișoarei și vreți un mall, locuințe colective, comerciale, hotel… eu zic să reveniți asupra propunerii, să veniți și să stați câteva zile în zona aceasta, de dimineața până seara”, a afirmat Drăgănescu. Finalul intervenției sale a fost aplaudat de participanții la dezbatere.

Suntem îngrijorați de stabilitatea Catedralei

Nu sunt deloc încântați de acest proiect nici reprezentanții Mitropoliei Banatului, a căror clădire va fi pur și simplu „strivită” de construcțiile cu vreo 16 metri mai înalte. Ei reclamă lipsa unor studii temeinice și fundamentate. „Există o cotă de cornișă în care ei se racordează la nivel de primărie, la 20,5 metri, după care urcă cu acel etaj retras până la 26 metri și merg pe același palier, ca un fel de «pilă», până la nivelul Mitropoliei, adică pe tot cvartalul Loga – Miron Cristea – Eminescu – 20 Decembrie. Mitropolia are 10,5 metri la cornișă, sunt 16 metri în plus. Aceasta a fost una dintre observațiile noastre. A doua este legată de trei niveluri de parcare, cu aproape 500 de locuri. Ei își asumă un nivel de parcaje publice, dar pe noi ne deranjează în primul rând nivelul de intensitate, de zgomot. Vrem să vedem un studiu elaborat asupra calității vieții, în ceea ce privește mediul și poluarea. Există o parte de intrare dinspre Eminescu 6, o ieșire pe partea de Loga și o ieșire de aprovizionare vizavi de reședința mitropolitană, un acces aprovizionare comercială pentru mall, hotel și așa mai departe. Vă dați seama ce trafic poate să fie acolo”, spune arhidiaconul Timotei Anișorac.

Acesta a ridicat și altă problemă extrem de delicată. Este vorba despre Catedrala Mitropolitană, care ar putea fi afectată de viitorul șantier. Mitropolia a cerut și în acest caz date concrete, dar n-a primit nimic. „Suntem îngrijorați cu adevărat vizavi de stabilitatea Catedralei Mitropolitane. Știu că sunt mijloace și grupuri de pompaj moderne, dar poate scădea nivelul apei pe întreaga zonă. Am cerut un studiu geo-tehnic aprofundat, pentru că există un anumit risc. Nici noi nu știm, nici ei nu ne pot spune. Acest studiu trebuie făcut în mai multe locuri, pe mai multe sondări. Există riscul să fie o tasare inegală a fundațiilor și să avem probleme chiar la catedrală. Scade nivelul apei pe toată zona și există o argilă care este compactată pe niște pelicule de apă. În momentul în care scazi nivelul apei, o parte din acei piloni de lemn vor putrezi, pentru că nu mai sunt în mediu constant. Sunt peste 10.000 de piloni (sub Catedrala Mitropolitană – n.r.), deasupra cărora s-a făcut un radier general din beton. Studiul geo-tehnic nu ne-a fost pus la dispoziție, deși l-am solicitat. Noi suntem vecini față de zona reglementată, pe două laturi. În această etapă, pentru că asta înseamnă PUZ, au nevoie de acordul vecinilor”, ne-a mai explicat părintele Anișorac.

Proiect inadecvat locului și orașului

Încă un rând de critici au venit din partea unui alt arhirect, Eugen Pănescu,care conduce colectivul de elaborare al noului PUG al Timișoarei. „Eu aș fi vrut să vedem concluziile studiului istoric. Sunt și eu de prin Cluj, dar de nouă ani și mai bine am ajuns să știu puțin orașul. Acel masterplan al primăriei descurajează exact aceste investiții (…) Varianta aceasta nu prevede lărgirea străzii la profil, din două motive. Unul este lipsa de necesitate, și aici avem o părere contrată de avizele de specialitate emise la nivel local, cealaltă este legată de imobilele istorice în sine, care împiedică lărgirea (…) M-am uitat pe socoteala de parcări, abia atingeți necesarul pentru ceea ce aveți (…) Acel turn luminos va fi un obiect luminos, pentru că este un turn de reclamă, probabil. În orice caz, aceste totemuri luminoase, avem deja câteva în țară, sunt un element de poluare extrem de agresiv. Timișoara trebuie să se preocupe de partea poluării luminoase (…) Mie proiectul mi se pare inadecvat locului și contextului orașului”, a spus Pănescu.

Turnul nu va fi de locuit

Replica arhitectului Claudiu Ionescu, rezervată pentru finalul dezbaterii, a fost una extrem de palidă. El le-a spus celor care au ridicat diverse probleme că abordarea i se pare „interesantă”, repetând de câteva ori sintagma. Răspunsuri punctuale n-a prea dat, însă i-a răspuns totuși lui Ovidiu Drăgănescu, spunându-i că s-a făcut un studiu de trafic care a analizat felul în care se circulă în această parte a orașului. „Traficul s-a măsurat, s-au numărat toate mașinile (…) Toate sensurile pe care le folosește această clădirea sunt cele pe care dvs., ca locuitori, nu le folosiți”, a afirmat arhitectul, explicând că vor fi retrasate sensurile. Întrebat când a fost făcut studiul, Ionescu a răspuns, stârnind râsete, că „în august cred că s-a făcut, nu contează”. Luna august este, poate, luna cu traficul auto cel mai scăzut, în condițiile în care multă lume e în vacanță. Oricum, reprezentantul dezvoltatorului a încercat să-i liniștească pe cei de la Mitropolie, spunând că turnul cu belvedere este exact asta, un turn care „nu va fi de locuit”. Claudiu Ionescu a mai spus că va răspunde în scris solicitărilor lui Eugen Pănescu, care i-a recomandat să fie mai atent la etica profesională și la diferențele între „solicitat” și „avizat”.

Dosarul nu va pleca decât când are tot ce trebuie

Finalul i-a aparținut arhitectului șef Sorin Ciurariu. „Cred că este o premieră, nu s-a mai întâmplat așa ceva, o dezbatere între profesioniști și public. Cred că am dat dovadă de reaponsabilitate organizând această dezbatere, în speranța că vom înțelege mai mult (…) Cunosc foarte bine clădirea liceului. Această problemă o am pe birou de când liceul a trebuit să părăsească clădirea. Lumea se transformă și modul în care lumea se transformă este aproape mereu necunoscut. Pot să vă garantez că dosarul nu va pleca semnat decât atunci când va avea tot ce trebuie”, a afirmat Ciurariu.

În vara anului trecut, un alt proiect referitor la fostul liceu de arte, realizat de alt colectiv de arhitecți, a fost retras din dezbaterea publică, la solicitarea dezvoltatorului. În octombrie 2016, CL Timișoara a votat în favoarea neexercitării dreptului de preemțiune pentru cele două imobile situate pe Bd. CD Loga nr. 3 și Bd. Mihai Eminescu. Proprietarul de la acea vreme, adică Fundaţia Caritatea –Federaţia Comunităţii Evreieşti din România, cerea 5 milioane de euro. Oferta se referea la un teren în suprafaţă totală de 8.365 metri pătrați, respectiv construcții în suprafață totală desfășurată de 4.764 metri pătrați. Refuzul CL Timișoara a fost justificat prin mai multe adrese primite din partea unor structuri ale primăriei, care susțineau că imobilele „nu prezintă interes pentru desfăşurarea unor activităţi de interes public”.