Alfred Simonis și Marcel Ciolacu, numărul trei, numărul patru

O clipă nu mi-ar fi trecut prin minte că premierul Marcel Ciolacu petrece departe de țară zile de relaxare împreună cu Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților. Funcțiile astea sunt grele, nu mi-aș fi imaginat că sunt ocupate între prieteni, că doamnele lor – căci și ei trebuie să aibă doamne în bunul înțeles al familiei tradiționale – vor merge să se pudreze împreună la oglinda toaletei până ce domnii își retează tacticos trabucul, ca-n filmele cu mafioți.

Sau ies fără doamne? Dacă ies fără dânsele, vi-i imaginați pe Marcel Colacu în avion lângă Alfred Simonis discutând despre ce? Oare dorm cât durează zborul? Au și ei filme coborâte de pe Netflix să le distragă atenția de la episoadele cu accidente în aer, difuzate sadic pe Național Geografic? Le e frică de moarte sau mai tare se tem c-ar pune mâna Stănescu și Firea pe partid?

Marcel Ciolacu a declarat război consumului de droguri. Poate discută cu Alfred Simonis despre acest flagel care ne omoară tineretul. Ne va bântui întrebarea: este bine sau este rău că Marcel Ciolacu discută despre droguri cu Alfred Simonis? Dar care să fie abordarea? Atenția autorității să fie focalizată pe consumator sau mai bine să fie luați la țintă traficanții? Suntem țară de tranzit sau și de consumatori? E bine să legalizăm așa ceva, să impozităm astfel de afaceri, ar fi bine să fim și prosumatori, sub un control strict al statului? Au toată puterea, vor putea legaliza canabisul ca-n „programul Tomata”, dar pentru asta agricultorii partidului trebuie să știe când iese legea, să știe când să semene cânepa.

Sunt oameni fini, dar și duri, răspund pentru o țară. Dacă ar exista o ierarhizare a finului intelectual, ca granulația la șmirghel, oare ce număr ar purta Marcel Ciolacu și ce număr Alfred Simonis? Dar dacă discută despre Educație când merg la Dubai? Își zic, poate, că Educația de aia nu merge în România, căci există prea mari așteptări de la învățământul de stat românesc, scos din toate topurile internaționale. Uite, el, Alfred Simonis, numărul trei în stat, și el, Marcel Ciolacu, numărul patru, sunt absolvenți de universități particulare, așa-zise fabrici de diplome. De ce s-ar zice atunci că nu sunt de calitate acele școli, dacă ei au ajuns unde au ajuns absolvind așa ceva? Numărul unu în stat, președintele Iohannis, dascăl de fizică, a eșuat cu România lui educată, iar numărul doi, Nicolae Ciucă, a făcut școala cătanelor, niciunul nu sunt un model bun pentru viitorul României. Dar ei, numărul trei și numărul patru? Ei au viitorul în față! L-ar fi dat exemplu și pe vicepremierul Marian Neacșu, dar n-au vrut să sară calul.

Oare ce muzică ascultă? Dacă și-au luat pantofi la fel cu 1.500 dolari perechea, ai zice că ascultă manele. Dar întrebă-i și îți vor spune că savurează toate genurile muzicale, de la Jador, Gabriel Cotabiță, Angela Gheorghiu, George Gershwin sau Johannes Brahms. De pildă, n-ar surprinde ca cei doi demnitari să facă schimburi de vinuluri și să polemizeze despre rock-ul romantic, despre perioada psihedelică a trupei Pink Floyd ori despre cine ocupă un loc mai bun in istoria chitarei, Peter Frampton sau Ritchie Blackmore. Cu toate acestea, la ruga de la Moșnița, Alfred Simonis și invitatul său Marcel Ciolacu ar uda leoarcă cămașa alături de Cornel Brici, Corin Irimia și alți oameni de cultură locali pe scenă.

Credeți că spun bancuri cu curve? Uite, Marcel Ciolacu ar putea fi interesat dacă Inteligența Artificială este capabilă să creeze bancuri cu curve, adică să-i stea mintea la prostii. Apoi, care inteligență este mai tare, cea artificială sau cea naturală? Cine e mai inteligent, cel care a făcut AI sau AI-ul ca produs final? Oare Inteligența Artificilă poate conduce un partid, poate guverna o țară ca România, despre care se spune uneori că este neguvernabilă? Știm că școala vieții e rodul inteligenței naturale, clar, dar cum o fi școala vieții în portofoliul Inteligenței Artificiale peste nu mulți ani? Cum ar fi un Alfred Simonis și-un Marcel Ciolacu ca produse ale școlii vieții în era Inteligenței Artificiale? Alde Bode și Budăi vor exista atunci? Dar, atenție, dacă USR este deja Inteligență Artificială, atunci Drulă e android? Fritz ce e atunci, robot neamț, eufemistic vorbind?

Dar vedeți cum s-au pornit ei de la lucruri frivole și au dat-o în filosofie? În realitate, ei petrec împreună pentru că nu se pot întâlni la evenimente oficiale. Cum ar fi să meargă Alfred Simonis alături de Marcel Ciolacu la o masă rotundă organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, de pildă? Cum li s-ar adresa amfitrionii? Domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule Alfred Simonis, domnule prim ministru, măi Marcele, sau cum? Așa că mai bine se văd la un pahar, la o piscină, unde nimeni nu mai știe cine e numărul trei și cine e numărul patru. E ceva firesc să-i vedem vorbind despre ei, despre curve, despre partid, despre noi, despre popor. Poate sunt oameni sensibili și plâng isteric dacă nu identifică soluții pentru ieșirea țării din criză. Poate nu zice niciunul nimic și îi umflă râsul. Băieți faini.