Cu moaşte pe moaşte călcând

Poate că doamna Rodica Vlad, cunoscută în urbe ca lanţ de farmacii, preşedintele PNŢCD Timiş (aripa Pavelescu), are dreptate când spune că Timişoara a cam bătut pasul pe loc la capitolul dezvoltare economică, lăsând în special Aradul să recupereze după mulţi ani de diferenţe vizibile în statistică şi chiar cu ochiul liber.

Măcar parţial, nu aş îndrăzni să o contrazic pe doamna Vlad când aceasta spune că oraşul arată a sărăcie când îi vezi căile de acces, în special cele dinspre Jimbolia, Sânnicolau Mare, pe drumuri naţionale, cel puţin Lipova, Buziaş, Utvin, pe drumurile judeţene. Nici să vreau nu pot să i-o “retez” doamnei “lanţ de farmacii” când dumneaei spune că Primăria Timişoara e condusă de un grup de persoane rupt de realitate, recompensat salarial sau prin prime ca şi cum ar gestiona cu extraordinar succes un oraş ca Stuttgart, nu plafonata Timişoară.

E, chiar dacă prin remarcile sale doamna Vlad mă lasă aproape mut, tot mai pot să-i atrag atenţia domniei sale că aceste neajunsuri ale oraşului nu provin numai din vremuri în care PNŢCD se ceartă la cuţite pentru a-şi împărţi “moaştele” unui procent de 1%. Nu, la primărie, acelaşi grup de directoraşi activează încă de pe vremea când Rodica Vlad candida sub aripa atât de protectoare electoral a primarului Gheorghe Ciuhandu, preşedinte PNŢCD Timiş (acum, aripa Sârbu), în mare, acelaşi executiv municipal care taie şi spânzură de pe vremea când doamna de fier a PNŢCD Timiş (Pavelescu) vota epocalele proiecte ţărăniste în consiliul local.

Şi chiar dacă aveţi uneori atâta dreptate, doamnă Vlad, când criticaţi administratorii unei Timişoare clasată încă sus şi chiar pe plus într-un clasament recent al balanţei comerciale pe primele opt luni ale anului de criză 2010, nu pot să-mi astâmpăr greaţa fără un Metoclopramid, numai când mă gândesc că reprezentaţi o formaţiune politică care la congresul din acest an l-a avut ca invitat “vedetă” pe domnul Diaconescu, Dan Diaconescu OTV, responsabil pentru adâncirea stadiului de debilizare a unei bune părţi a poporului român. În condiţiile astea, decât să fermenteze prin tomberoane mass-media, poate că ar fi mai bine ca PNŢCD să-şi găsească locul exclusiv în cărţile de istorie, decât să permită unor produse jalnice de televiziune să danseze electoral pe moaştele unor mari oameni politici ai României.