Strategiile ma chinuiesc, realizările ma rascolesc

S-a tot scris cum vine nesătulă mafia din Statele Unite să facă 3.500 de locuri de parcare subterane în zona centrală a Timişoarei, fără să lase ceva de făcut şi pentru mafia din România, de pe Bega. Sau, în fine, o fac împreună, că ne-a tot umblat vorba că suntem mari naţionalişti şi nu vrem să ne vindem ţara de-a moaca. Parcări ne trebuie pentru a putea să ne plimbăm şi noi pietonal, ca olandezul prin Amsterdam, că în bărci nu ne putem da decât din Plopi până la Podul Modoş. Ce-i corect e corect. Avem nevoie de parcări subterane, parcări făcute de mafioţi, realizate de firme respectabile, de ADP, aproape că nu mai are importanţă, miel să iasă şi să ne lase centrul mai aerisit. Dar înainte să se apuce oamenii de construit parcări trebuie ca administraţia noastră municipală să convină asupra unui necesar de parcări în Timişoara, că n-o să pornim la făcut proiecte, aşa, ca maneliştii, fără număr, fără număr. La cele 3.500 de locuri plănuite de ADP în subteran, mai vine şi Consiliul Judeţean Timiş cu cele de la viitorul centru de afaceri de la garnizoană, mai vine parcarea de la Finanţe, plus că parcările fraţilor Cristescu de pe Circumvalaţiunii stau mai tot timpul goale, că doar n-o să dea omul bani, când poate parca pe gratis pe mijlocul drumului sau la Billa. Dovada că aşa este vine de la Kaufland, unde introducerea taxei de barieră a golit parcarea, lucru care ar trebui să dea de gândit celor care clocesc mii şi mii de locuri în subterane fără o organizare urbană sau metropolitană din punct de vedere al dezvoltării traficului rutier pe viitorii „jde” mii de ani. În loc să ţinem cont de juniorii aia de la Nottingham, care ne sugerau să facem zonă centrală prohibitivă pentru a speria plimbăreţul cu maşina, tocmai prin introducerea unor tarife mari la parcările exclusiv subterane, noi adunăm toate maşinile inclusiv în perimetrul Clinici – Continental – Modex – Spitalul Militar, într-o zonă care nu poate servi în condiţii optime defluirea acestui flux de autoturisme, în situaţia în care toate parcările s-ar umple de clienţi. Intersecţia de la Casa Adam Muller Guttenbrun şi sensul giratoriu de la Clinici sunt blocate la orele de vârf, fără să se fi umplut turnurile lui Şandor din Piaţa 700, iar politicile de aglomerare a zonei istorice pare inconştientă în lipsa unor soluţii clare venite de pe CD Loga nr. 1. Spre exemplu, pe locul stadionului „Dan Păltinişanu” nu putem face o arenă modernă de 80.000 de locuri, cu mall sub structură, pentru că Aleea Sportivilor sau strada Cluj nu pot prelua atâta trafic dezlănţuit după un meci. Geaba facem noi parcări pentru 25.000 de maşini, dacă săracele nu au pe unde să circule toate odată. Nu m-ar mira deloc ca primăria să dea autorizaţie pentru vreun super cartier rezidenţial sau vreun centru de afaceri pe locaţia stadionului CFR, după ce acesta va fi câştigat definitiv în instanţă de Dorel Gheorghiu. Totul ar fi de vis, piscinele de lângă vile ar fi de-un albastru cristalin, gazonul ar îmbia la desfătătoare partide de minigolf, cu condiţia ca proprietarul să poată ajunge acasă înainte de înserare, pe un bulevard Circumvalaţiunii gâtuit de viaductul de la Aragaz. La ce bun atâta huzur, dacă noi ne permitem luxul să construim fără o viziune de ansamblu, ci doar pentru a raporta dezvoltări fulminante în analizele statistice, adevărate dezastre urbanistice pentru viitorii arhitecţi şi edili cu simţ de răspundere. Totul e să nu ne ajungă Aradul din urmă.

Nici acum nu am aflat adevăratul motiv pentru care tatăl şi-a lăsat copilul singur în maşina aia ridicată de ADP săptămâna trecută. A vrut oare să ducă la îndeplinire o ameninţare mai veche sau doar a uitat de copil, că avea atâtea pe cap? Iar dacă l-a pedepsit, cumva, ce i-o fi zis mititelului? Că dacă nu-i cuminte vine omu’ ăla rău de la ADP şi-l bagă în sac? Sau viceversa, că dacă îi prea cuminte şi nu-l observă nimeni de cât e de aburit geamul, o să-l lase să se plimbe tot oraşul cu macaraua ADP-ului. Fraier tatăl. Putea să zică că avea patru copii în maşină şi să-i ceară lui Liviu Barbu despăgubiri pentru ceilalţi. Sau măcar să-l pună să-i facă nişte tripleţi.