Floriile, sarbatoarea care vesteste Pastele

Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare ce vesteşte Paştele. Aceasta rememorează intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier. Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Floriilor.

În duminica a şasea din postul Paştelui, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. Floriile deschid săptamâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, după cele 40 de zile de post. De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.
După modelul mulţimii din Ierusalim, care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor şi păstrând rânduiala postului. Ramurile se păstrează peste an, fiind folosite la tămăduirea diferitelor boli. În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori pentru a fi feriţi de boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.
Pe lângă sărbătoarea creştină există nenumărate obiceiuri, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână. De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania pun o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. La miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit. În popor se spune că acela care îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.
Aproape 1,5 milioane de români îşi sărbătoresc, duminică, onomastica cu ocazia Floriilor, cel mai predominant nume fiind Viorica. Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, 1,48 milioane de cetăţeni români, din care 633.402 bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Floriilor. Din totalul româncelor, 147.753 se numesc Viorica, 127.756 – Florentina, 93.821- Florica, 90.448 – Floarea, iar 79.108 – Florina. Majoritatea bărbaţilor se numesc Florin (332.149), Viorel (147.148), Florian (54.945), Florea (30.986), Florentin (24.937) sau Florinel (13.873). (sursa foto: mediafax.ro)