Sfintii Imparati Constantin si Elena

Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă. Aproape 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica.

Constantin cel Mare s-a născut în orasul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman după ce i-a învins pe Maxențiu și pe Liciniu. Potrivit legendei, în ajunul luptei cu Maxențiu, Constantin a văzut pe cer, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripția: „In hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”). Noaptea, i-a apărut Hristos, care i-a cerut să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaților. Dând ascultare poruncii primite în vis, a câștigat lupta.

Cea mai însemnată realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creștinismul a fost recunoscut de stat. Împăratul a scutit Biserica de impozite, i-a acordat dreptul de a primi donatii și le-a dat episcopilor dreptul de a-i judeca pe cei care nu doreau să fie judecați după legile statului.

Constantin a convocat Sinodul ecumenic la Niceea (325), unde s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl și deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite primele șapte articole ale Crezului, a fost fixată data Paștilor (prima duminică după lună plină, după echinocțiul de primavara) și s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

Flavia Iulia Helena, viitoarea împărăteasă Elena, s-a născut în provincia Bitinia. În 293, generalul roman Constantiu Chlorus a divorțat de Elena. Ea nu s-a recăsătorit, ci a trăit departe de atenția publică, aproape de fiul său. A descoperit pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos și a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret, dar și multe alte locașuri.

Își sărbătoresc onomastica în această zi peste 1,78 milioane de români. Conform statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI, 490.646 de români poartă numele de Constantin, alţi 79.871 se numesc Costel, iar 32.728, Costică. Alţi 20.308 români se numesc Costin, 10.534 – Costinel, 656 – Costi şi 325 – Costeluş.

Dintre femei, 880.574 poartă numele Elena, alte 122.285 se numesc Ileana şi 26.209 – Constantina. Alte 64.690 de femei poartă numele de Lenuţa şi 52.582, numele de Constanţa. Potrivit statisticilor, 1.467 de persoane se numesc Nuţi şi 4.099, Leana.