Discutabil: Timisoara, locul 64 in topul oraselor in care se respira bine in Europa

În Cluj-Napoca s-ar respira cel mai curat aer din Europa, conform unui clasament al gradului de poluare în cele mai mari 100 de orașe de pe Bătrânul Continent. Timișoara se află pe locul 64, însă trebuie precizat ceva: orașul câștigător nu are decât două stații de măsurare a calității aerului, în timp ce altele, aflate mult mai jos în clasament, au câteva zeci.

Clasamentul a fost întocmit de Asociația „Respire”, în parteneriat cu revista „We demain”, și realizat folosind baza de date a Agenției Europene de Mediu, care strânge înregistrările tuturor stațiilor europene de măsurare a calității aerului. Clasamentul a luat în considerare depășirea unor praguri sanitare de către trei poluanți: PM10 (particule cu diametrul mai mic de 10 microni), dioxid de azot și ozon. Deși bogat în informații, topul trebuie privit cu precauție, deoarece pune „la grămadă” orașe situate la altitudine și orașe situate în depresiuni sau la câmpie, dar și dispozitive de măsurare a calității aerului inegale în ceea ce privește fiabilitatea.

În acest clasament, orașul Cluj-Napoca se află pe primul loc! Timișoara este pe 64, iar Bucureștiul, pe 86. Cu toate acestea, cei de la „Respire” precizează că în urbea ardeleană nu sunt decât doi senzori de măsurare a calității aerului, care nu contabilizează însă particulele fine, în timp ce Berlinul, care are o rețea de 48 de stații de măsurare, este abia pe locul 65. Dincolo de aceste rezerve, harta arată că două treimi din cele mai mari orașe din Europa depășesc în mod regulat, de mai mult de 35 de ori pe an, limitele de poluare.

Potrivit unui raport publicat în 2013 de Agenția Europeană de Mediu, nouă din zece orășeni ai Uniunii Europene respiră cel puțin un poluant atmosferic dintre cele mai nocive, la niveluri pe care OMS le consideră periculoase pentru sănătate. Și mai e ceva: printre orașele cel mai bine clasate se află multe dintre cele care practică o politică de descurajare a traficului de autoturisme personale, dezvoltând o politică de mobilitate urbană sustenabilă. Orașele pilot ale mișcării „Slow Cities”, apărută în 1999 cu scopul de a promova ritmurile lente de circulație, sunt bine poziționate: Edinburg (2), Bristol (12) Bonn (10), Utrecht (11), Rotterdam (21), Valencia (20), Malmo (25) și Goteborg (26).