Senzațional si exclusiv: ISIS caută sa-l racoleze pe consilierul local Bogdan Herzog

Știre de pe paginadepolitica.ro, preluată din The Telegraph: gruparea teroristă ISIS înrolează adepți ai fostului dictator libian Muammar al-Gaddafi. Susținători care se află răspândiți prin toată lumea, nu doar în Libia. Sau poate chiar mai mulți în alte țări, fiindcă libienii știu mai bine ce-i putea capul sceleratului dictator. Unul ditre cei mai mari apologeți ai lui al-Gaddafi este chiar din Timișoara, mai mult este și consilier local, fiind deja cunoscut pentru simpatiile nedisimulate pentru tot felul smintiți sângeroși.

Exact, e vorba de Bogdan Herzog, care, cu puțin timp, în urmă posta pe pagina sa de Facebook un adevărat elogiu la adresa fostului dictatorul libian. O odă cum și celor mai apropiați oameni ai lui al-Gaddafi le-ar fi fost jenă să facă și de unde aflăm că dictatorul a fost omorât de „Oculta Mondială”, disperată că făcea din Libia cel mai puternic și prosper stat de pe Terra. Or, la asemenea text, n-ar fi de mirarea ca ISIS să caute să-l înroleze pe Herzog în trupele sale. Așa ca, după britanicul „Jihadi John”, să ne „mândrim” și noi cu românul „Jihadi Bog”!

Și totuși există puține șanse ca Herzog să accepte o eventuală invitație din partea ISIS. Nu de alta, dar se pare că el își pregătește terenul pentru un nou mandat de consilier local. Cum partidul care l-a propulsat în CLT (PNȚCD) nu prea mai există, Herzog pare să fi pus ochii pe PSD. Altfel nu se poate explica voluptatea cu care s-a înscris la „Festivalul-concurs” de creații naiv-literare sub genericul „Cin’ înjură mai vârtos Robu!” Manifestare organizată evident de PSD Timiș, fiind acordate și premii, constând în locuri semi și neeligibile (că alea eligibile sunt date) la alegerile locale și parlamentare de anul viitor.

Apropo de PSD și primărie. Cică extravagantul viceprimar Bega Grup, Traian Stoia, a pierdut un ditamai dosarul de 158 de pagini privindu-l pe bulibașa Pipi Cârpaci. Sunt convins că la mijloc nu-i vorba de nicio mânărie, cum insinuează unii. Mai ales că Stoia a ajuns pe linie moartă, ascunzându-se prin cotloanele primăriei, în speranța că nu-l va găsi nimeni. Ca atare, mai degrabă ne putem gândi că de la o vârstă încolo mai uiți pe unde pui unele lucruri. Oricum, această întâmplare mi-a readus în memorie un mai vechi banc. Cică doi amici în pragul bătrâneții stau în crâșmă la un pahar, iar unul întreabă: „Auzi, ce-ai vrea să ai când o să fii bătrân, Parkinson sau Alzheimer?”. „Normal că Parkinson, că mai bine verși câteva picături dintr-un pahar, decât să uiți unde ai pus sticla!”.

Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca atare.