Casa Muhle nu va fi salvata nici de Consiliul Judetean Timis

Proiectul inițiat de liberalul Marius Martinescu, care solicita implicarea CJ în exproprierea Casei Mühle, a căzut, miercuri, în plen, dar nu fără scandal. Era vorba despre demararea procedurilor de expropiere a imobilului de pe Bd. Mihai Viteazu, pentru a construi acolo un muzeu al rozelor şi o casă memorială.

La începutul anului, Asociația Culturală „Salvați patrimoniul Timișoarei” a trimis către Consiliul Județean Timiș o solicitare prin care cerea inițierea demersului juridic referitor la exproprierea Casei Mühle, CJ fiind singura instituție abilitată în acest sens. Cererea a fost ignorată, iar inițiatorii scrisorii au fost anunțați că instituția nu are specialiști. „Direcția de Patrimoniu comunicând faptul că, în privința oportunității declanșării procedurii de expropriere, nu se poate pronunța fiindcă nu are specialiști în domeniul monumentelor istorice și patrimoniului cultural”, scrie, negru pe alb, în răspunsul oficial primit de la CJ.

Pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean Timiş s-a aflat miercuri un proiect, inițiat de liberalul Marius Martinescu, privind aprobarea procedurilor pentru declararea utilităţii publice de interes local a proiectului Casa Memorială Wilhelm şi Arpad Mühle şi Muzeul Rozelor, etapa prealabilă obligatorie a procedurii de expropriere a imobilului – casa şi terenul aferent situat pe Mihai Viteazu nr. 3. „Este un proiect important, Timişoara are nevoie de un astfel de muzeu al rozelor. Consiliul judeţean a aprobat finanțarea Catedralei Neamului de la Bucureşti cu 45.000 de euro. Câţi se vor duce să se închine acolo? E vorba de o sumă de bani care se va folosi la Bucureşti. Este posibil ca oamenii să iasă în stradă dacă votul este negativ, este dreptul lor (…) Dosarele penale şi acţiunile în civil pe care primăria le are cu proprietarul nu au legătură cu acest proiect. E vorba de un proiect al societăţii civile, pe care l-a preluat un consilier judeţean. CJ este singura instituţie competentă să demareze exproprierea pe raza judeţului”, a spus Adina Murgilă, reprezentantul Asociaţiei „Salvaţi patrimoniul Timişoarei”.

Unii consilieri s-au simţit jigniți de comparaţia cu banii alocați Catedralei Neamului, spunând că… și catedrala de la Timișoara a fost construită cu bani de la București! „Am toată consideraţia pentru ceea ce se doreşte să se realizeze la Mihai Viteazu nr. 3. Dar, dacă se doreşte să se realizeze un muzeu al rozelor, putem discuta foarte clar cu Dan Radosav (directorul Muzeul Satului – n.r.), să realizăm un colţ al grădinii acolo. Este vorba de milioane de euro, plus realizarea acestui muzeu. Ar însemna să dăm o hotărâre împotriva municipiului Timişoara, care a spus că nu are dorinţa de a expropria, ei sunt în instanţă şi poate cred că se poate câştiga fără expropriere casa respectivă. Cred că e prematur să ne asumăm rolul de a prelua casa peste primărie, peste instanţă. Cine nu vrea muzeu acolo? Dar nu în condiţiile de astăzi şi nu cu banii consiliului judeţean. Dacă asociaţia vrea să facă acolo ceva, contribuim şi noi cu bani”, a spus Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş. În cele din urmă, proiectul de hotărâre a căzut, cu numai 14 voturi în favoarea lui.

În 2013, Consiliul Județean Timiș a anunțat că nu dorește să-și exercite dreptul de preemțiune asupra reședinței fostului florar imperial. La vremea respectivă, proprietarul de etnie romă Ionel Stancu cerea 2,5 milioane de euro. Pe 11 martie 2015, Tribunalul Timiș admis apelul făcut de Ionel Stancu la sentința din iunie 2014, prin care Primăria Timișoara avea câștig de cauză în acțiunea în care voia să-l oblige pe proprietar să readucă imobilul la starea inițială.