De ce sa nu te abonezi la RCS-RDS

În urmă cu ceva ani, pentru un iubitor de fotbal în special, și sport în general, RDS-RCS era alegerea ideală pentru un abonament pe cablu. Aveau mai multe campionate de fotbal din Europa, Liga Campionilor, Wimbledon etc. Nu aveau prea multe canale de filme, iar pe zona documentare-știință aveau aproximativ aceleași canale precum alte firme de cablu. Ca să nu mai spun că au cea mai bună televiziune de știri, din punct de vedere al neutralității politice și chiar profesionalismului. Una peste alta era cea mai bună alegere, pentru care au și optat de altfel mulți români, RDS-RCS acaparând un segment foarte important de populație.

Cu timpul, adoptând o atitudine de mic monopol, cei de la RDS au tăiat din progamele TV, fără o minimă consultare cu abonații. Astfel, toate programele Discovery au dispărut din grilă. De asemenea, pachetul de bază a devenit tot mai sărăcăcios. Și cu sportul lucrurile au mers tot mai prost, mai ales după ce Telekom a intrat pe piață cu Dolce. RDS a pierdut Liga Campionilor, Campionatul Angliei, Formula 1 etc. În schimb, Dolce nu doar că a luat Champions League, dar a dat lovitura preluând toate meciurile de la Campionatul European din Franța, primul turneu cu 32 de echipe și unde foarte probabil se va califica și Naționala noastră.

Dincolo însă de aceste aspecte care vor să argumente aserțiunea din titlu intervine o altă chestiune. Și anume, marea nesimțire a angajaților RDS-RCS. Doamne ferește să ai o problemă tehnică și să ai de-a face cu aceștia. Angajați care se comportă exact ca niște funcționari la stat. Sau stat degeaba. Cum s-a întâmplat subsemnatului, dar și vecinilor de scară. E adevărat nu mulți, fiindcă unii au fost ceva mai deștepți și au reziliat contractele cu RDS. Duminică seara. Aștepți un regal fotbalistic cu mai multe meciuri din preliminariile CE. (Da, sunt date de Digi, hai să recunoaștem!). Încep meciurile. Semnalul este tot mai slab. Rând pe rând, pică Digi Sport 3, apoi Digi Sport 2 și, în final, toate canalele. Îți iei inima în dinți, te înarmezi cu rădare și suni. După vreo cinci-șase minute îți răspunde un operator. Îi explici situația, îți dă un număr de sesizare și te convinge că în scurt timp problema se rezolvă. Ești impresionat de atâta profesionalism și aștepți să se întâmple ceva. Nu se întâmplă nimic însă.

Luni dimineața nu doar că nu ai semnal TV, dar a picat și Internetul. Suni iar și explici situația. Operatorul îți spune că există o sesizare pe numele tău și se va rezolva. OK, aștepți. Între timp revine Internetul și vreo două-trei programe TV. Vin și doi angajați RDS și lucrează ceva pe scara blocului. Încerci să le explici ce s-a întâmplat, ei îți răspund sec că lucrează. Lucrează ce lucrează și pleacă. Semnalul TV nu vine. Fugi după ei, îi prinzi la mașină și îi întrebi ce se întâmplă. „Da, știm, e o problemă de fibră, vine altă echipă să o remedieze.” „Când, azi?”. „Normal”, răspund cumva deranjați de o asemenea întrebare. Trece un timp, nu vine nimeni. Suni iar la firmă. „E o sesizare pe numele dvs, dar apare că a fost rezolvată.” „Cum să fie rezolvată, când angajații dvs au spus că e o problemă?” „Dar la noi apare că e rezolvată.” „Și dacă vă spun că nu e rezolvată, ce trebuie făcut?”. „Vă înregistrez cu o altă sesizare.” Exact ca într-un film cu proști!

În fine, alte telefoane, de fiecare dată aștepând în jur de cinci minute să prinzi un operator. Dialoguri ale surzilor. Îi întrebi dacă se rezolvă treaba, ei sunt curioși pe ce nume e contractul. „Dacă este nevoie, vom interveni”, sună o frază șablon a operatorilor. „Dar ce trebuie să se întâmple ca să inteveniți totuși?” Nu au răspunsul în fișa din față și tac. În fine, mai trece o seară fără TV și Internet, căzut și el între timp. Prevăzător, am a plecat de acasă ca s-o văd pe Halep și meciul cu Grecia pe o terasă. Marți dimineață: fără semnal TV, fără Internet. Alte telefoane. Parcă spălați pe creier, operatorii au aceleași fraze: „Contractul e pe numele dvs? Dacă va fi nevoie, trimitem echipa de intervenție.” Răbufnesc: „Acum chiar mă luați la mișto și întindeți coarda. Nu am semnal de două zile și-mi spuneți că veți interveni dacă e nevoie Mai am o întrebare la dvs.: unde să mă duc prima dată, la OPC sau la o altă firmă de cablu?”. Roboțeii n-au răspunsul, așa că nu-mi dau niciun sfat. Și pe bune, chiar nu știu la cine să mai apelez: la OPC sau la o altă firmă de cablu.

Și totuși, știți care este avantajul din această poveste? Când avea patru-cinci ani, fiul meu nu concepea că în timpul lui Ceaușescu se trăia fără televiziune (mă rog, două-trei ore pe zi), Internet, calculator. Crescând, îi povesteam tot mai multe lucruri despre acea perioadă sinistră. Mulțumită RDS-RCS, acum a trăit și el pe viu o parte din experiența acelor ani. Poate ajută și Enel și taie curentul vreo două ore seara. Asta așa, ca seminarul despre cum se trăia în timpul lui Ceaușescu să fie complet!