Sarbatoarea Sfintilor Mihail si Gavriil

Ziua de 8 noiembrie este prăznuită ca sărbătoare a Arhanghelilor Mihail și Gavriil din veacul al cincilea. Biserica spune că îngerii sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimise să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor.

Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ. Numele lui înseamnă, în ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. Pe seama lui se pune călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, dar şi protecţia specială a poporului lui Israel. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail. Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică, „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat și că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus. Sfântul Gavriil ocrtotşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu.

Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar: unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt, cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. De Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt strict interzise îndeletnicirile casnice, iar cine nu se supune acestei reguli este sortit să aibă parte de mare chin înaintea morții. Ziua de 8 noiembrie este totodată un hotar între toamnă și iarnă. Oamenii din popor cred că Mihail are rolul de a opri venirea bruscă a anotimpului rece. Sunt peste 1,35 milioane de români care îşi sărbătoresc onomastica de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.