Proiecte pentru Capitala Culturala Europeana avem cu duiumul. Pe hartie stam bine, in practica e jale

Marea cu sarea. Cam asta prevede dosarul de candidatură cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii, la capitolul infrastructură. Sunt o mulțime de proiecte, în sumă estimată de 123 milioane de euro, însă cea mai mare parte dintre ele n-au trecut de faza de discuție.

E supărare mare în lumea culturală din Timișoara că evenimentele desfășurate sub umbrela Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 nu sunt îndeajuns de elevate și nu respectă tradiția locului. La întâlnirea de luni seară de la Primăria Timișoara a fost reclamată lipsa de comunicare și de transparență din partea ATCCE și s-a concluzionat că n-a fost bine să avem un spectacol de circ ca eveniment de deschidere a programului cultural, dar și că este nevoie ca proiectul în sine să primească un nou imbold. Din luna aprilie, ATCCE va avea un nou comitet director, ceea ce, teoretic, ar trebui să însemne și un nou mod de lucru. Dacă va fi sau nu așa rămâne de văzut. Există însă un alt capitol, la care stăm cel puțin la fel de prost și nici perspectivele nu sunt prea roz. Este vorba despre investițiile în infrastructura culturală și turistică, unde ar trebui să bage bani atât autoritățile publice locale, cât și guvernul, dar și eventualii investitori privați. Tema a fost adusă în discuție și la întâlnirea de luni seară și haideți să vedem cum stăm punct cu punct.

Amenajare prin reconversie noua sală a Teatrului German de Stat – Finanțare din bugetul local și fonduri private, termen 2018 – doar în stadiul de discuții, fără nimic concret.

Amenajare prin reconversie Centrul Cultural Mărășești – Este vorba despre clădirea în care a funcționat Clinica de Dermatologie, termen 2017. Primăria a încercat să obțină fonduri europene, dar proiectul a fost respins la finanțare. „Am făcut tentativa de a obține fonduri europene, din păcate nu s-a putut și consecința a fost că doar ne-am întârziat”, spune primarul Nicolae Robu. Suma estimată: cam 5 milioane de euro, care ar trebui să vină exclusiv de la bugetul local.

Amenajare prin reconversie Centrul Cultural Sinagoga Cetate – La finele săptămânii trecute, Comunitatea Evreiască din Timișoara a semnat actele pentru prima fază a recondiționării vechiului lăcaș de cult. Este vorba despre punerea lui în siguranță.

Reabilitare Palatul Culturii – Câștigătorul licitației a fost anunțat în martie 2016, dar șantierul nu a început nici acum. „Din păcate, încă suntem într-un ping-pong cu structurile care se ocupă de monumente, deci între proiectanți și aceste structuri. Mai precis, Comisia de monumente de pe lângă Ministerul Culturii și proiectantul trebuie să definitiveze ca să începem efectiv lucrările”, spune primarul Nicolae Robu.

Amenajare prin reconversie Muzeul Revoluției Române – Termen 2018. Așezământul nu are nici măcar sediu, pentru că vechea comenduire a Garnizoanei Timișoara a revenit la Ministerul Apărării, după ce a stat degeaba un an în administrarea CJ Timiș. „Cunoașteți luptele pe care le ducem de câțiva ani de zile pentru a ni se pune la dispoziție – orașului, nu Primăriei Timișoara – clădirea în care a funcționat comenduirea garnizoanei. Este o clădire în paragină, paragina se accentuează de la o zi la alta… Există 3 milioane de euro la Ministerul Culturii de ani de zile pentru realizarea Muzeului Revoluției Române. Din păcate nu am avut ecouri favorabile la momentul la care ar fi fost bine să le avem. Nici de la Consiliul Județean și, ulterior, când Consiliul Județean a ieșit din joc, nici din partea Ministerului Culturii, respectiv din partea Guvernului”, explică Robu.

Amenajare prin reconversie Cinemateca, pornind de la reconversia unuia dintre cinematografe – Primăria Timișoara urmează să intre efectiv în posesia celor șapte cinematografe, după un proces de lungă durată cu Radef. „Suntem în fază finală, în sfârșit, cu preluarea cinematografelor, mai puțin Studio. Celelalte fac obiectul acum predării-primirii la nivel de inventar. Deocamdată niciunul nu e intrat în patrimoniul municipalității ca să putem demara proiecte de punere în valoare a lor. Dar problema este ajunsă la liman și vom începe să le valorificăm”, spune primarul.

Amenajare prin reconversie centre culturale de cartier, pornind de la fostele cinematografe – nu au fost preluate vechile cinematografe, deci nu s-a făcut nimic în această direcție.

Restaurare Castelul Huniade – Castelul este în șantier de 12 ani și încă nu se știe dacă lucrările au respectat sau nu proiectul. Clădirea este a CJ Timiș. „Riscăm să ne prindă anul 2021 cu unul dintre cele mai importante obiective culturale ale orașului cu schele pe el, sau chiar fără schele, că ba se pun, ba se iau de vreo zece ani, chiar de mai mulți”, explică Robu.

Reabilitare Muzeul Satului – Instituția aparține CJ Timiș, care nu a făcut niciun demers în acest sens.

Amenajare prin reconversie Turnul de Apă Iosefin – Un proiect despre care se vorbește de mai mulți ani, care n-a trecut de eterna fază a căutării de soluții. „Este demarată procedura internă pentru organizarea unui concurs de soluții pentru punerea în valoare a acestui turn de apă din zona Iosefin”, a declarat Nicolae Robu.

Construire centru educațional și cultural Kuncz – Sursa de finanțare este bugetul local, dar nu s-a făcut nimic concret.

Reabilitare spații publice zona Cetate 1 – „În sfârșit un proiect încheiat și desigur că asta ne ajută în toate privințele și la monitorizare. E vorba de bani mulți, 59 de milioane de lei”, susține edilul. Este vorba despre transformarea centrului Timișoarei în zonă exclusiv pietonală, proiect încheiat în decembrie 2016.

Reabilitarea spațiilor publice din zona Cetate 2 – Are termen anul 2019, dar încă nu s-a făcut nimic concret.

Reabilitarea infrastructurii publice urbane de-a lungul Canalului Bega – Celebrul proiect de amenajare a malurilor Begăi, finalizat din punct de vedere tehnic, însă cu probleme din cauza vaporașelor. Ultimul termen pentru rezolvarea problemei: 30 iunie 2018. În caz contrar, e posibil ca Primăria Timișoara să fie nevoită să returneze către UE 6 milioane de euro.

Reabilitarea ansamblului urban Corso – Termen anul 2020. „Avem deja lansată prima procedură de achiziții publice pentru reabilitarea Pieței Victoriei. Asta înseamnă și înnoirea rețelelor de utilități, și schimbarea pavajului, cu păstrarea imaginii pe care o are piața și inclusiv a desenului în esența sa. Dar trecem la pavare cu piatră naturală”, explică primarul Robu.

Reabilitarea clădirilor istorice private – „Este obiectiv asumat. Nu putem să le reabilităm noi, primăria, dar putem să ajutăm la reabilitarea lor. Din păcate, proprietarii nu sunt receptivi. Nu avem niciun proiect apt de cofinanțare de la bugetul local, deși din 2013 avem hotărâre de consiliu și ne străduim să-i convingem pe proprietari să vină să-i ajutăm să își reabiliteze clădirile din centrul istoric și Piața Victoriei. Sigur, dacă am avea posibilități financiare am merge și în zone mai îndepărtate ale orașului”, susține edilul.

Reabilitarea canalului Bega, tronsonul Timișoara – Serbia – Obiectiv care trebuie realizat pe bugetul național și fonduri europene. Nu este implicată Primăria Timișoara, ci ABAB.

Construirea Muzeului de Știință și Tehnologie al Banatului – Promisiune electorală a candidatului USL Nicolae Robu la alegerile din 2012. Termen de execuție: anul 2016. Între timp, noul termen este anul 2020, cu bani de la bugetul local, bugetul național, fonduri europene, fonduri private.

Există, de asemenea, proiectul ambițios al construirii unui centru de artă, tehnologie și experiment, cu termen 2020 și finanțare de la bugetul local și fonduri europene. Acesta este estimat la 12 milioane de euro. „Pe lângă asta nu vă mai spun câte trebuie făcute. Nu pentru că sunt angajate, ci pentru că altfel ne facem de râs (…) Suntem departe de ceea ce am putea fi în 2021. Ne vom achita 100% de toate obligațiile pe care le avem. Acum suntem într-o perioadă mai dificilă din punct de vedere financiar, pentru că încasările au fost sub așteptările noastre (…) Dar, în ceea ce privește acest proiect, el este prioritate absolută. N-am putut încă să ne întocmim proiectul de buget până la capăt pentru că nu știm cât ne va compensa guvernul din pierderea suferită la bugetul local prin reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% (…) 33 de milioane de euro am pierde la bugetul local pe an dacă nu se va face compensarea (…) În orice condiții, noi ne vom achita de obligațiile asumate, dacă ne lasă Curtea de Conturi”, a conchis primarul Timișoarei.