Desi se trage din Bocsig, primul barbat al urbei n-are „oua”

Dacă aș vrea să-mi bat joc de edilul, profesorul, omul și polistul Nicolae Robu aș zice așa: „Primarii liberali din Timiș sunt niște hoți, incompetenți și maeștri ai abuzului în serviciu”. N-am să spun așa ceva, în primul rând pentru că s-ar supăra pe mine cei mai mulți dintre edilii liberali care nu au nimic de-a face cu enunțul de mai sus. N-am să spun nici măcar că „unii primari liberali” fac măgării, comițând și în acest fel păcatul de a lăsa asupra unor oameni corecți să planeze suspiciunea vreunei fărădelegi. Nu voi face nici pe șmecherul să zic că un primar liberal, cunoscut universitar, cantautor, iubitor al sportului este megaloman, mitoman, necuviincios sau narcisist, făcând trimitere evidentă la o anume persoană din urbe, poate prima. Promit toate astea pentru a putea cere liberalului Nicolae Robu un tratament în oglindă și nu trimiteri la presa care face prostituție, la jurnaliști tonomate ori la ziariști șantajiști, plătiți să-i facă „fanaticului muncii” zile grele.

Nu că n-ar exista din aceștia. Să fim clari. Nicolae Robu vorbește despre niște persoane care prestează munca de ziarist în cel mai pur model Antena 3. Asta ca să folosesc mai puține cuvinte pentru toate păcatele de presă. Nu asta i-aș reproșa edilului liberal de Timișoara, că a vorbit despre cineva care există, din păcate, în această meserie. Problema dlui Robu este că – în ciuda faptului că pozează în omul direct, care nu se teme să spună lucrurilor în față, care nu se teme de nimic și de nimeni – nu dă nume. Și nu e puțin lucru să faci de rahat o persoană, lăsând să planeze și asupra lui suspiciunea că ar fi șantajist, neprofesionist etc. Nu ajunge să te speli pe mâini și conștiință adăugând că, firește, există și ziariști deosebiți, care știu să-și facă meseria, după care să faci rechizitoriul presei potrivnice, care poate fi, recunosc, de bună credință au ba.

Dle Robu, dacă sunteți corect, cinstit ar fi să dați nume. Nu pentru a mă liniști eu. Nu mă simt deloc cu musca pe căciulă și caut în acest demers mai degrabă să nu-mi pierd și ultimele motive de apreciere pentru ceea ce ați reușit să faceți în Timișoara, nu să primesc eu un certificat de bună purtare, fie și pentru că o astfel de prerogativă nu cadrează cu fișa postului dumneavoastră. Știu, este enervant să constați că ești încolțit de critici și când e cazul, dar mai ales când nu este. Am citit și eu în presa locală cum nu făceați bine că taxați suplimentar proprietarii de case neîngrijite, dar la fel de rău ar fi să vă prindă 2021 cu clădirile dărăpănate în centrul istoric. Iar exemplele cu „Gică Contra” găsești din abundență în media locală. Însă, dincolo de asta, sunteți un om politic (mai sunteți?) și nimeni nu v-a obligat să vă „sacrificați” pentru noi, timișorenii. Iar dacă tot ați mers pe această cale a constructorului, atunci asumați-vă și bune, și rele, suportați și corecte, și incorecte.

Nu tot ce deranjează în textele de presă sunt calomnii sau neadevăruri. Unele pot fi răutăți gratuite, dar nu neapărat neadevăruri. Dacă cineva scrie toată ziua că vă dați cu estompator nu este un neadevăr, dar este o situație care vă deranjează în mod evident. Dacă eu aș furniza știrea că „Nicolae Robu câteodată râgâie” este evident că nu o puteți nega, dar sentimentul dumneavoastră ar fi că cineva se opune fericirii politice, că adversarul politic plătește astfel de materiale denigratoare. Numai că cearta edilului Timișoarei cu presa, cu adversari politici, vine după ce chiar dumnealui deschide astfel de „oportunități”. Știți cum faceți? Mergeți la Viena cu Vasile și, din plictiseală, (extravaganță, ingeniozitate, infantilitate etc) vă filmați cu un text care pune mai multe probleme.

Dacă vă lăudați singur, chiar cu realizări evidente, trebuie să vă așteptați la o echilibrare din partea cuiva. Presa ar lua-o la mișto și pe Simona Halep, dacă domnișoara din Constanța ar spune zilnic despre ea e cea mai bună din lume, cum știe ea să dea cu reverul și cât de suav vine dumneaei la fileu… La un moment dat cineva i-ar zice: „Taci, fă!”. Dacă laudele sunt neacoperite, e și mai grav. Cât privește acuzele la alte administrații ale orașului, nicio problemă, din aceste dialoguri aflăm mai multe, poate și progresul. Dar nu puteți deveni clovnul țării, să ocupați știrile la mai toate posturile de TV și radio naționale, făcând acuze grave față de toți ziariștii din Timișoara, la grămadă, fără să vă asumați că îl faceți pe cutare sau cutare „șantajist”, „tonomat”. Poate cineva vrea să vă dea în judecată și nu sunteți suficient de bărbat să tranșați treaba asta ca între gentlemani.