Tot cu strazile ciur dupa fiecare iarna. Robu: Costurile ar creste urias, daca am folosi substante scumpe la asfaltare

E prea scump să ne permitem materiale de calitate ca-n Finlanda pentru șoselele din Timișoara. Așa că facem ce putem și reparăm, dar nu prin plombare, după fiecare iarnă. Oricum, orașul nu e atât de plin de gropi cum vor unii să pară.

Săptămânile trecute, la Timișoara s-au astupat gropile de pe străzi pe ploaie și lapoviță. Manevra a fost „taxată” de timișorenii care au reclamat faptul că reparațiile făcute astfel nu țin. Primarul Nicolae Robu a făcut ulterior, pe Facebook, un sondaj, să vadă ce părere au prietenii lui despre felul în care se face întreținerea șoselelor. Edilul spune că, oricum, nu sunt atât de stricate străzile. „Am făcut inclusiv un sondaj, să văd cum preferă cetățenii să procedăm într-o situație independentă de voința și dorința noastră, și anume în situația în care datorită variațiilor de temperatură și datorită substanțelor folosite la deszăpezire, și poate, pe ici, pe colo, și datorită unor scăpări în execuție, a apărut un număr de gropi. Nu este situația atât de dramatică cum o prezintă unii, că tot orașul este plin de gropi. Nu e așa, dar sunt zone în care, într-adevăr, există gropi și nu știam cum să procedăm. Să așteptăm să treacă iarna, să se facă vremea bună și să procedăm așa cum facem de când sunt eu primar, nu prin plombare, ci prin decopertare pe o suprafață mai mare și așternere de covor asfaltic de dimensiunile necesare, sau să intervenim în regim de forță majoră, să plombăm, știind că asemenea plombe n-or să țină prea mult. Părerea majorității covârșitoare, cam trei sferturi, au spus că preferă să rămână gropile așa, până când vremea va fi bună și se vor putea face intervenții mai serioase, cu rezultate viabile”, a explicat acesta.

Părerea cetățenilor contează în luarea deciziilor, dar nu numai părerea cetățenilor. Am intervenit în unele locuri, chiar dacă majoritatea cetățenilor au spus să lăsăm gropile așa. Nu este o consultare de specialitate, este o consultare de percepție. Vrem să vedem care este percepția cetățenilor, care este înțelegerea pe care ei o au asupra lucrurilor și atunci explicăm mai bine de ce facem anumite lucruri, chiar dacă le facem contrar percepției lor. Sondajele mele nu sunt criteriu unic de luare a unor decizii, așa cum au susținut unii. Este o mare prostie, dar întotdeauna este loc pentru și mai multă prostie. Sunt și vorbe celebre, că este infinită.
Primarul Nicolae Robu

În Timișoara s-au făcut reparații în condiții meteo nefavorabile, dar a fost o soluție extremă. „Considerăm că atunci când trebuie să alegi între rele, nu degeaba se spune și în popor acest lucru, trebuie ales răul cel mai mic. Am optat să facem acele intervenții, chiar dacă știam că n-o să țină prea mult, a fost și o anume expunere negativă, pentru că în astfel de situații se profită, se spune «uite ce prostii fac ăștia». Între a expune cetățenii la riscul de accidente, la riscul de a-și distruge mașinile și a pune firma care are oricum de întreținut drumul să-și facă datoria și dacă nu ține ceea ce face, evident că suportă ea cheltuielile, nu am avut ezitări să optezi pentru a interveni pentru a face remedieri”, mai spune edilul. Robu admite că materialele cu care se fac reparațiile stradale nu sunt de aceeași calitate cu acelea folosite în alte țări, dar are o explicație și pentru asta: „În alte țări se folosesc materiale mult mai scumpe, cu aditivi speciali, cu care se poate lucra și în alte condiții climaterice. Noi avem anumite standarde, stabilite în funcție de condițiile din România. N-o să se folosească în România, spre exemplu, aceleași materiale la asfaltare care se folosesc în Finlanda. Acolo e mult mai scump și rezistă la temperaturile de acolo. În țările în care este foarte cald se folosesc alte substanțe în compoziția asfaltului, ca să reziste la temperaturi foarte înalte. În România este un optim sub acest aspect. Dar este o decizie politică asumată: eu am decis, nu specialiștii, că acolo unde sunt gropi periculoase se plombează chiar dacă se știe că nu ține”.

Nici vorbă însă ca la Timișoara să se folosească materiale ca-n Finlanda. „Dacă folosești substanțe scumpe pentru tot asfaltul pe care îl așterni în oraș, costurile cresc uriaș”, a declarat Nicolae Robu, întrebat dacă nu s-ar putea face o analiză costuri-beneficii, care să arate dacă nu cumva este mai rentabil să folosești un asfalt care să nu se facă praf după prima iarnă. De întreținerea străzilor și a trotuarelor din Timișoara se ocupă exclusiv SDM, societate a municipalității.