Istorie, filme și Implant pentru Refuz. La Festivalul de Film Central European

Piața Unirii se transformă, la final de august, în sală de cinema ca în vremea filmului mut. Doar că pianul care acompania divele e înlocuit o trupă mult iubită, iar poveștile de iubire cedează ecranul în favoarea istoriei naționale. Așa începe Festivalul de Film Central European Timișoara.

Festivalul de Film Central European Timișoara (CEFFTM) se deschide miercuri, 29 august, cu un CineConcert al trupei Implant pentru Refuz. Vorbim despre un experiment inedit care combină muzica bună și filmele românești de război din Arhiva Națională de Filme, digitalizate pentru patrimoniul european. Se întâmplă de la ora 21,30, în Piața Unirii. Filmele care vor proiectate sunt:

Războiul pentru întregirea neamului, România, 1920
Titlurile ziarelor naționale anunță că România a declarat război Austro-Ungariei (la 27 august 1916). Mobilizarea generală a armatei române. Pe un drum rural, trupele merg în față, în timp ce țăranii îi urmează. Regele Ferdinand, comandantul suprem al armatei române, vizitează trupele cu o zi înainte de o ofensivă majoră.

Datorie și sacrificiu, România, 1925
Ion și Ilie, doi flăcăi din același sat, o iubesc pe Ileana, fata primarului, care răspunde la dragostea lui Ion. Rivalitatea celor doi devine tot mai îndârjită până când sunt mobilizați pe front, în același regiment și Ion cade rănit la datorie.

Ecaterina Teodoroiu, România, 1931
În timpul Primului Război Mondial, tânăra Ecaterina Teodoroiu pleacă de acasă pentru a-și căuta fratele înrolat pe front. Aflându-l mort, ea se decide să lupte în locul lui. În film sunt reconstituite scene autentice, precum cea a apărării podului de la Jiu, interpretată de chiar eroii autentici ai acestui episod războinic.

Secțiunea dedicată Centenarului la Festivalul de Film Central European va fi completată de o instalație media „Marele Război” (Read and Screen), al cărei vernisaj va avea loc la Casa Artelor, Sala Pygmalion, miercuri, 29 august, ora 17:30. Mari actori români (Ion Caramitru, Florin Piersic, Victoria Cociaş, Marcel Iureş, Constantin Cotimanis, Claudiu Bleonţ, Vlad Rădescu, Alexandru Bindea) citesc fragmente sugestive din literatura română și universală, legate de Primul Război Mondial. Textele vor fi însoțite constant de imagini și filme despre război. Fragmentele lecturate aparțin unor importanți scriitori români (Lucian Boia, Gheorghe I. Brătianu, Gh. Jurgea-Negrileşti, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Topârceanu, etc) și străini (Stéphane Audoin-Rouzeau, Annette Becker, Wilfred Owen, Jaroslav Hašek). Vor fi și două dezbateri. Una are loc la Casa Artelor, vineri, 31 august, ora 17,30, acompaniată de documentarul „Memoria cinematografică a marelui război (1914-1916 și 1917-1918)”, iar cealaltă, la Cărturești Mercy, sâmbătă, 1 septembrie, ora 17, cu tema „Uniri. Despărțiri. Migrație”. Invitați: Radu Carp și Smaranda Vultur. Ziua de sâmbătă, 1 septembrie, continuă cu proiecția filmului „Pădurea spânzuraților”, în regia lui Liviu Ciulei.