Prăpăd! Dacă nu-l convingeau liberalii pe Nicolae Robu să intre în politică?

Nicolae Robu omul, căci și el a fost om înainte să ajungă neobositul primar, a fost subiectul unei vânători de cadre politice din partea PNL. Nimic incredibil până acum. Omul Nicolae Robu avea o experiență ca rector al Universității Politehnica din Timișoara, avea plete și priză la tineret, nimeni nu-i știa dumnealui latura asta de fanatic al muncii și de lăudăros peste măsură cu treaba asta. Dumnealui a povestit cu ocazia unei conferințe de presă a PNL cum a fost racolat de meșterii în haunting ai liberalilor pentru a fi pus pe o listă cu candidati la Senatul României, pentru ca mai apoi să ajungă primar al Timișoarei cel puțin două mandate. Tot dumnealui a relatat, cu nostalgia fotbalistului Octavian Drăghici spre anii de dinainte de-a fi vedeta lui ACS Poli, cum s-au făcut sondaje de opinie și de acolo a reieșit că omul Nicolae Robu are potențial și merită transferat în echipa PNL. Ce viață! Ce vremuri!

Pentru Senat era vorbă de o muncă colectivă, dar să cercetezi sociologic dacă Nicolae Robu are șanse să ajungă primar al Timișoarei în 2012 era ca și cum faci sondaj de opinie dacă varza acră se pune sau nu se pune în sarmalele moldovenești. Pe vremea aceea, a sinistrei alianțe USL, un butoi cu murături de-l puneai să candideze, firește că ar fi câștigat alegerile cu vreo 15 mititei cu muștar consilieri locali la un loc. Din acest punct Nicolae Robu n-a mai fost omul Nicolae Robu, ci a deveit politicianul Nicolae Robu sprijinit de PSD și PNL să bată un primar în funcție epuizat politic și fizic pe numele lui Gheorghe Ciuhandu. Apropos de PSD. În acest partid candidații la Primăria Timișoara sunt osândiți să candideze, iar ca să fie puși în astfel de cazne de imagine li se promit locuri eligibile la alte alegeri mai cu șanse, de exemplu parlamentarele. Da, dacă Nicolae Robu ar fi povestit cum a câștigat alegerile în Timișoara în calitate de candidat PSD, atunci era o mare performanță, dar așa, cu USL, nicio șansă de exaltare.

Liberalii s-au chinuit doi ani să-l convingă pe Nicolae Robu să devină politician, relatează cel în cauză, vânatul. Președintele PNL Timiș, același Nicolae Robu, nu spune însă de câți ani se chinuie cam aceeași liberali să-l dea jos din funcțiile politice și să-l trimită acasă, la nepoți. Și dacă în ziua de azi liberalii timișeni au început să caute din timp alt candidat pentru primărie sau sunt resemnați că au unul condamnat să câștige multe alegeri de acum înainte. La absurd vorbind, absurdul absurdului, dacă Nicolae Robu ar hotărâ să nu mai candideze la anul, oare liberalii au un candidat pe măsură sau Ionuț Nasleu ar trebui să se sacrifice pentru binele partidului, în tandem cu Alin Popoviciu la consiliul județean?

Dincolo de aceste frământări naive venite din afara partidului, se cuvine să constatăm că Nicolae Robu uită de unde a plecat. De ce se teme candidatul liberal de competiție dacă este atât de puternic, fanatic al muncii, atoateștiutorul urbei? În locul dumnealui aș da de la mine cu aroganță, să pornească contracandidații cu avantaj ca la pariuri și să-i umilesc în luptă lejeră la cât de bun sun eu, Nicolae Robu. Da de unde! Dumnealui face exact invers ca și când i-ar fi frică de ceva, contestând în partid propunerea de modificare a legii alegerilor locale și revenirea la două tururi de scrutin pentru funcția de edil-șef. Ce spirit de dascăl e ăsta? Așa făcea și la catedră cu tinerii ce veneau din urmă? Le punea piedici să avanseze în carieră? Nu pot să cred așa ceva. Ar trebui ca dl. Primar Nicolae Robu să-și imagineze că nu are nimic de pierdut. Să-și imagineze că liberalii care încercau să-l convingă să intre în politică n-au reușit, ca-n bancul ăla cu negrul de-o fugărea pofticios pe Mărie. Omul era și-acum tot la catedră, se pregătea de pensie și totul părea ca un vis frumos. Metroul ar fi fost gata, stadionul și polivalenta pline de lume, iar echipa de fotbal era deja Cea Mai Poli Dintre Toate Poli și Mai Mult Decât Atât. Ce era rău în asta?!

P.S. A început săptămâna „Școala Altfel” pentru mulți elevi din Timișoara. De dimineață, în fața școlii gimnaziale „Avram Iancu”, profesorii își îmbarcau elevii în autocare pentru scurte excursii de sezon. Habar n-am unde-i ducea o duduie profesor-organizator de grup pe copii, dar m-a marcat îndemnul ei tăios la adresa unei eleve ce făcuse, probabil, o glumă: „Să nu faceți comentarii la adresa guvernului, să nu vă scape!”. Nu e vorba acum de valoarea și pertinența unor astfel de păreri politice venite din partea unui adolescent, dar mă gândesc cu tristețe ce vom putea cere de la generația ce va veni peste nu mulți ani la vot dacă încă din școală li se închide gura cu mânie pesedistă. Oare comentarii cu președintele Iohannis sunt permise?