Alergia la polen: o patologie în continuă creștere

Problematica alergiilor este o tema foarte intens discutata in ultima perioada, deoarece bolile alergice reprezinta o problema de sanatate publica majora a lumii moderne, cu impact important asupra calitatii vietii pacientilor. Fiind un subiect extrem de vast, cu o cauzalitate multipla si implicarea diferitelor organe sau sisteme, ma voi restrange la a discuta cateva aspecte legate de alergiile sezoniere la polen sau asa-numitele polinoze.

Odata cu venirea primaverii si renasterea naturii la viata revine si dorinta de a petrece cat mai mult timp in aer liber pentru a ne bucura de vremea frumoasa. Sezonul cald readuce cu el, insa, si multitudinea neplacerilor create de simptomatologia alergiilor la polen la persoanele care prezinta sensibilizare la acest tip de alergeni.

Ce este alergia

Conceptul de “alergie” a fost introdus in urma cu peste 100 de ani de catre un medic austriac, Clemens von Pirquet, pentru a denumi o reactie imuna anormala, disproportionata si exagerata a organismului impotriva unor antigene. Alergia nu este o boala cu care ne nastem, asa cum foarte multa lume crede, ci este o boala pe care o dobandim in urma contactelor repetate cu un anumit alergen. Ceea ce favorizeaza probabilitatea ca un anumit individ sa dezvolte alergie de-a lungul vietii este terenul atopic, acesta reprezentand predispozitia genetica mostenita de la unul sau chiar ambii parinti. S-a observat ca istoricul familial de boli atopice venit in interactiune cu factorii de mediu declansatori creeaza o susceptibilitate crescuta de aparitie a diverselor forme de alergie.

De ce “devenim” alergici?

Desi evolutia speciei umane a presupus o comuniune echilibrata cu tot ceea ce inseamna mediul natural, acesta a suferit de-a lungul timpului schimbari majore. Expunerea organismului la mediul extern a creat o dezvoltare a unor mecanisme imune de toleranta la diversi factori, tradusa printr-o absenta a unui raspuns imun impotriva acestora. Intrebarea care vine in mod natural si pe care o regasesc tot mai frecvent pe buzele pacientilor este: “De ce tot mai multe persoane devin alergice la diverse componente din natura?” Prevalenta alergiilor la polen la nivel global se situeaza in jurul valorii de 22-25%, ceea ce inseamna ca un sfert din populatia globului este alergica la cel putin un tip de polen, iar tendinta in perioada imediat urmatoare este de crestere continua.

Categorii afectate si simptomatologie

Cea mai mare frecventa de aparitie a acestei alergii se inregistreaza la copii si adulti tineri. Acest tip de sensibilizare este responsabila de aparitia unor simptome foarte suparatoare de tipul stranutului in salve, a nasului infundat, secretiilor nazale apoase abundente, mancarimilor la nivelul nasului, gatului si a ochilor, inrosirea ochilor cu lacrimare excesiva. Toate aceste simptome creaza tabloul clinic al rinoconjunctivitei alergice. Uneori, pacientii pot dezvolta si alte manifestari, care arata si o afectare a cailor respiratorii inferioare: dificultati in respiratie, tuse seaca iritativa, suierat in piept si senzatie de constrictie toracica – simptome specifice astmului bronsic.

Elementul esential in stabilirea cauzei acestor simptome, care ne ghideaza spre o posibila sensibilizare la polen, este reprezentat de sezonalitatea aparitiei tabloului clinic. Simptomatologia se dezvolta, de obicei, la cateva zile de la aparitia polenului, iar severitatea sa este direct dependenta de concentratia acestuia in aer.

Sezonul de varf al polenului

Sezoanele polinice variaza de la o tara la alta sau chiar de la o regiune la alta in cadrul aceleiasi tari. Acestea depind de arealul geografic, de tipul de vegetatie, de clima si de factorii meteorologici. Principalele sezoane polinice in tara noastra sunt:

1. Februarie-martie-aprilie – polen de arbori si arbusti: mesteacan, alun, arin, fag, stejar;
2. Aprilie-mai-iunie – polen de graminee salbatice si de cultura: timoftica, firuta, golomat, vitelar, paius rosu, iarba de gazon, grau, orz, ovaz, secara;
3. Iulie-august-septembrie – polen de buruieni: ambrozie, pelinarita, macris, patlagina, urzica.

Momentul de aparitie a polenului in aer, cantitatea de polen eliberat de plante si durata de polenizare sunt influentate de cativa parametrii reprezentati de: temperatura aerului, lumina soarelui, precipitatii si nivelul de dioxid de carbon din aer.

Influente globale

Modificarile climatice suferite de planeta noastra in ultimele decade au indus efecte vizibile asupra sezonalitatii polenurilor, productiei si concentratiei de polen atmosferic, distributiei spatiale a acestuia si inclusiv asupra alergenicitatii sale.

Incalzirea globala, apreciata ca fiind o crestere a temperaturii medie globale cu 0,85°C fata de sfarsitul secolului al XIX-lea, a determinat debutul mai devreme a sezonului de polenizare la multe specii de plante, cu prelungirea acestuia pe o perioada mai lunga de timp. Extinderea duratei de polenizare s-a observat in special la plantele cu perioada de inflorire la sfarsitul verii, cum ar fi buruienile. Asocierea acestui factor cu cresterea emisiilor de dioxid de carbon a indus o accentuare a productiei de polen de ambrozie. De asemenea, se inregistreaza un fenomen de migrare a insectelor polenizatoare in noi areale geografice si o crestere a populatiilor speciilor existente, precum si o modificare a potentialului alergenic a diverselor tipuri de polen in urma expunerii la temperaturi mai crescute. Prezenta furtunilor cu fulgere si precipitatii in cantitati importante pe perioada sezoanelor polinice poate determina o hidratare a particulelor de polen cu fragmentarea lor si generarea unor bioaerosoli atmosferici, care transporta alergeni. Furtunile puternice antreneaza cantitati foarte mari de polen in aerul respirabil, ceea ce faciliteaza inhalarea sa la nivelul arborelui bronsic, iar consecinta acestui lucru sunt multiplele exacerbari ale astmului bronsic alergic pe perioada acestor fenomene.

Diagnosticul alergiei

Majoritatea pacientilor alergici la polen experimenteaza o accentuare a severitatii simptomatologiei de la un an la altul, datorita cresterii nivelului de sensibilizare prin expunere repetata in cadrul sezoanelor polinice. Simptomele usoare sunt foarte asemanatoare cu cele ale unei simple raceli, motiv pentru care se pot confunda cu aceasta. Daca o viroza banala dureaza intre 5-7 zile, o alergie respiratorie poate sa treneze de la cateva saptamani la cateva luni, iar acesta ar trebui sa fie un indicator important al unei posibile cauze alergice.

Intr-o astfel de situatie, pacientul trebuie sa se adreseze medicului alergolog in vederea unei testari cutanate prick cu extracte alergenice, care poate confirma existenta sensibilizarii la un anumit alergen. Aceasta metoda de diagnostic se realizeaza printr-o tehnica relativ simpla, nedureroasa, lipsita de costuri mari si care ofera un rezultat rapid. Exista si situatii insa, cand testarea cutanata nu se poate realiza datorita unor cauze diverse sau rezultatele sunt neconcludente, caz in care se indica dozari serice de IgE totale si IgE specifice la diversi alergeni. Din fericire, in momentul de fata avem la indemana teste de laborator, care pot identifica sensibilizarea la o multitudine de alergeni, prin diverse metode, cu o acuratete foarte mare. Odata stabilit diagnosticul de alergie respiratorie cu sensibilizare la polen, se impune necesitatea elaborarii unui plan de tratament, de importanta majora fiind masurile de profilaxie.

Tratament

Tratamentul medicamentos al alergiilor respiratorii este unul de tip simptomatic, al carui efect este ameliorare semnificativa a simptomatologiei. Acesta consta in administrarea de antihistaminice, spray-uri nazale si picaturi oculare cu efect antiinflamator si decongestionant. Singura masura terapeutica, insa, care se adreseaza cauzei si care poate modifica evolutia naturala a bolii, este reprezentata de imunoterapia specifica sau asa-zisul tratament de desensibilizare. Acest tip de terapie este foarte asemanatoare vaccinarilor obisnuite si consta in administrarea unor doze de alergen la intervale de timp bine stabilite pe perioade de 3-5 ani, in vederea redobandirii tolerantei imune. Desi pare un tratament de lunga durata, ceea ce poate fi uneori descurajator pentru unii pacienti, rezultatele nu intarzie sa apara, inregistrandu-se o imbunatatire a tabloului clinic chiar din urmatorul sezon polinic. Trebuie subliniat insa faptul ca aceasta abordare terapeutica nu se adreseaza tuturor pacientilor alergici, avand indicatii foarte clare, precum si o serie de contraindicatii date de prezenta altor boli asociate.

Preventie

In cadrul alergiilor de orice fel, cea mai eficienta metoda de preventie este evitarea contactului cu alergenul, ceea ce in cazul polenului este destul de dificil de realizat, dar nu imposibil. Pe perioada sezoanelor polinice pacientii cu sensibilizare la polen ar trebui sa aplice urmatoarele reguli de profilaxie:

• Evitarea plimbarilor in aer liber, in special dimineata, la rasaritul soarelui, si in zilele cu soare si vant mult;
• Purtarea unor masti de protectie cu filtre speciale pentru polen;
• Purtarea de ochelari de soare si a unei palarii, care sa impiedice patrunderea particulelor de polen in par si la nivelul ochilor;
• Inchiderea usilor si a ferestrelor in perioadele varfului de polenizare;
• Schimbarea imbracamintei de strada imediat ce se ajunge acasa cu spalarea hainelor si uscarea lor in interior, nu afara;
• Spalarea zilnica a pielii si a parului;
• Instalarea unor filtre de polen la masini cu schimbarea lor periodica.

BIBLIOGRAFIE

1. D’Amato G, Rottem M, Dahl R, Blaiss MS, Ridolo E et al. Climate Change, Migration, and Allergic Respiratory Diseases: An Update for the Allergist. World Allergy Organization Journal 2011; 4: 121-125.
2. Di Bona D, Plaia A, Leto-Barone MS, La Piana S, Di Lorenzo G. „Efficacy of Grass Pollen Allergen Sublingual Immunotherapy Tablets for Seasonal Allergic Rhinoconjunctivitis: A Systematic Review and Meta-analysis”. JAMA Internal Medicine. 2015; 175 (8): 1301–09.
3. Calderon MA, Alves B, Jacobson M, Hurwitz B, Sheikh A, Durham S. „Allergen injection immunotherapy for seasonal allergic rhinitis”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2008; (1): CD001936.
4. Caminati M, Senna G, Vianello A, Ricci G, Bellamoli R, Longhi S, Crivellaro M, Marcer G, Monai M, Passalacqua G. Thunderstorm asthma: a critical appraisal based on clinical practice. J Investig Allergol Clin Immunol. 2018; 28(4): 273-275.
5. Cecchi L, D’Amato G, Ayres JG, Galan C, Forastiere F. Projections of the effects of climate change on allergic asthma: the contribution of aerobiology. Allergy 2010; 65(9): 1073-1081.
6. Cockcroft DW, Davis BE, Blais CM. Thunderstorm asthma: An allergen-induced early asthmatic response. Ann Allergy Asthma Immunol. 2018; 120(2): 120-123.
7. Erbas B, Jazayeri M, Lambert KA et al. Outdoor pollen is a trigger of child and adolescent asthma emergency department presentations: A systematic review and meta-analysis. Allergy. 2018; 73(8): 1632-1641.
8. Galán, C., Smith, M., Thibaudon, M., Frenguelli, G., Oteros, J., Gehrig, R., & EAS QC Working Group. (2014). Pollen monitoring: minimum requirements and reproducibility of analysis. Aerobiologia, 30(4), 385-395.
9. Grammatikos AP. The genetic and environmental basis of atopic diseases. Annals of Medicine. 2008; 40 (7): 482–95.
10. May, JR; Dolen, WK (December 2017). Management of Allergic Rhinitis: A Review for the Community Pharmacist. Clinical Therapeutics. 39 (12): 2410–19.
11. Oteros J, Galán C, Alcázar P, Domínguez-Vilches E. „Quality control in bio-monitoring networks, Spanish Aerobiology Network”. The Science of the Total Environment. 2013; 443: 559–65.
12. Pawankar R, Canonica GW, Holgate ST, Lockey RF. M. Blaiss. Section 3.5 in WAO White Book on Allergy Update 2013, Editors D’Amato G, Rottem M. (WAO, 2013), pp 95-100.
13. Penagos M, Compalati E, Tarantini F, Baena-Cagnani R, Huerta J, Passalacqua G, Canonica GW. „Efficacy of sublingual immunotherapy in the treatment of allergic rhinitis in pediatric patients 3 to 18 years of age: a meta-analysis of randomized, placebo-controlled, double-blind trials”. Annals of Allergy, Asthma & Immunology. 2006; 97 (2): 141–48.
14. Wheatley LM, Togias A. Clinical practice. Allergic rhinitis. The New England Journal of Medicine. 2015; 372 (5): 456–63.

Dr. Cernescu Luminita Daniela – medic primar Alergologie si Imunologie Clinica, medic specialist Dermatovenerologie

Articol recomandat de Regina Maria.