Situl arheologic din Freidorf: Dieta „timişorenilor” din urmă cu mii de ani abunda în carne/ FOTO

Pagina de specialitate în domeniul arheologiei, a celor de Direcţia de Cultură Timiş, prezintă o serie de noi informaţii despre un sit de valoare. Vorbim despre Timişoara – Freidorf, acesta a fost descoperit în urma unor cercetări de teren efectuate în anul 1983.

Situl are o suprafață de circa 2 ha și cuprinde vestigii arheologice din mai multe perioade istorice: epoca eneolitică (cultura Baden, mileniul II a. Chr.), epoca La Tène timpurie (celți de sec. IV-III a.Chr.), epoca postromană (sarmați iazygi, alani târzii și gepizi).

Cercetările efectuate în anul 2017 pentru construirea unei hale industriale au dus la descoperirea a 342 de complexe arheologice (locuințe, morminte, gropi de provizii, gropi menajere, fântâni), aproape în totalitate de epoca sarmatică (sec. III-IV p.Chr.), restul aparținând epocii hunice (morminte din secolul al V-lea). Doar un singur complex aparține perioadei eneolitice (cultura Baden). Noutatea o reprezintă locuirea celtică, de epocă La Tène, sec. III-II a.Chr. Descoperirea inedită a unei fibule cu capete de dragon indică un nivel timpuriu de locuire, de epocă La Tène, din perioada invaziei celtice în Balcani, de la începutul secolului al III a.Chr.

Cele mai recente morminte sunt cele databile la începutul secolului al V-lea p.Chr., cele gepidice, cu orientare est-vest (două morminte de femei). Una dintre acestea prezenta o deformare artificială a craniului. Cele mai numeroase morminte cercetate aparțin necropolei sarmatice (sec. IV p.Chr.), fiind cercetate 5 morminte cu inventar funerar bogat (pahar de sticlă roman, fibule de bronz și argint, arme, brățări din argint, cercei din sârmă de cupru, mărgele din sticlă, fusaiole, vase cermice).

În cadrul cercetării arheologice din 2017 au fost identificate și 1882 de resturi osteologice faunistice care au oferit indicii importante privind dieta oamenilor din antichitate, respectiv: vită (Bos taurus) – 35.6%, oaie (Ovis aries), capră (Capra hircus) – 25.9%, cal (Equus caballus) – 19.5%, porc (Sus domesticus) – 7.2%, câine (Canis familiaris) și pisică (Felis catus) – 0.3%. De asemenea, au fost identificate fragmente osteologice ce provin de la mamifere sălbatice: cerb (Cervus elaphus) și căprior (Capreolus capreolus) – 2.3%. Resturile faunistice de pasăre au fost atribuite speciei Gallus domesticus (găină), iar un singur fragment osteologic de pește poate fi atribuit cel mai probabil speciei Cyprinus carpio – crap.