De la Mita şi Jula, la Robu şi Popoviciu. Traseul politic al lui Alin Nica

În 2004, la doar 23 de ani, Alin Nica devenea cel mai tânăr primar din România. Era student în an terminal al Facultăţii de Automatizări si Calculatoare din cadrul Politehnicii Timişoara şi ataca Primăria Dudeştii Noi la pachet cu licenţa. Aceasta din urmă a luat-o cu trei zile înainte de turul II al alegerilor. (Pe atunci exista şi aşa ceva.) Abia cu câteva luni înainte, în februarie, tot el pusese bazele organizaţiei PNL din Dudeştii Noi.

La alegerile din iunie, tânărul liberal i-a confruntat pe doi PSD-işti cu nume predestinate: Mita şi Jula. Unul era candidatul la primărie, al doilea şeful organizaţiei locale a PSD. Cu fonduri reduse, cu ajutorul unor prieteni studenţi, cu pliante trase la imprimantă, Nica a reuşit imposibilul la acea oră, devenind primar. Să nu uităm, în 2004, PSD era un fel de partid-stat, atât la nivel naţional, cât şi local, unde la conducere era tripleta Poenaru – Şipoş – Milutinovici.

În Dudeştii Noi erau primele alegeri, fiind comună nouă, care se desprinsese de Becicherecu Mic. Subsemnatul chiar a făcut atunci două reportaje în comună, atât în campanie, cât şi după alegeri. În 2004, Dudeştii Noi era un sătuc destul de izolat, deşi se situează la doar 13 km de Timişoara. Nu era nici asfalt, nici lumină, şi totul părea de plumb, ca în poeziile lui Bacovia. De canalizare, apă curentă nici vorbă. Din punct de vedere economic, erau vreo zece firme, în general buticuri. În mod normal, Dudeştii Noi nici nu trebuia să fie comună la cea vreme.

Odată cu venirea lui Nica, faţa comunei s-a schimbat, an de an. Pe zi ce trece, griul se transforma în lumină, în mare parte cu bani europeni. Un prim mare proiect a fost canalizarea, un proiect de 2,5 milioane de euro. Dincolo de proiecte europene, în comună au apărut firme noi şi puternice. De la zece buticuri s-a ajuns la peste 100 de societăţi comerciale. An de an, creştea şi bugetul, iar la patru ani, Nica obţinea câte un nou mandat, cu scoruri precum Boc sau Bolojan..

În aceşti ani a avut şi momentele sale ludice, să-i spun aşa, participând la “Vocea României”, Eurovision, iar mai nou la un concurs culinar televizat. Dar pe lângă aceste extravaganţe, Nica a ajuns să facă parte din tot felul de structuri europene. De exemplu, acum este în juriul care desemnează viitoarele capitale culturale europene.

Evident, şi ambiţiile sale poltice au crescut. În 2010, ca mulţi alţii, a crezut în Nicolae Robu, votându-l pentru preşedinţia PNL Timiş, în defavoarea mai vechiului său prieten Sorin Supuran. (Acesta din urmă îi va întoarce “serviciul”, iar în 2017 va fi de partea lui Robu în confruntarea cu Nica.) În ultimii ani a devenit însă un critic tot mai dur al stării de fapt din PNL Timiş. I-a avut de partea sa şi pe principalii primari liberali din judeţ.

În 2017 a candidat la şefia PNL Timiş, obţinând 34% din voturi, un scor destul de mare având în vedere că se lupta cu o maşinărie de voturi coordonată de Nicolae Robu, Alin Popoviciu şi alţii. De altfel, cei doi de mai sus vor deveni principalii săi adversari în partid. Cum erau, pe vremuri, Mita şi Jula la Dudeştii Noi. A reuşit, în fine, să-i învingă la desemnarea candidatului PNL pentru şefia CJ Timiş. De aici a mai fost un mic pas. A devenit preşedinte al CJ Timiş, în timp ce Robu s-a umplut de ridicol la alegerile pentru un nou mandat de primar al Timişoarei.

În mod firesc, a preluat şi conducerea PNL Timiş, ca interimar. Victoria în faţa tandemului Robu – Popoviciu e de acum deplină. Dar greul de acum urmează. Şi e pe două fronturi. La Consiliul Judeţean trebuie să aplice, la o scară mai largă, ceea ce a făcut la Dudeştii Noi: atragerea de fonduri europene, acolo unde Timişul a ajuns un judeţ de pluton în timpul ultimelor administraţii PSD-iste. Şi asta nu e totul, fiindcă trebuie să schimbe din temelii un sistem sclerozat.

Nici la partid lucrurile nu sunt mai simple. În ultimii ani, PNL Timiş a ajuns o speluncă, unde huzureau Robu şi ciracii săi. Oamenii de calitate care au refuzat să depună jurământul de vasalitate au fost înlocuţi cu tot felul de “Greble”, “Iape” şi “Buboi”. Ori toate acestea trebuie schimbate fundamental în cel mai scurt timp. De acum nu mai e loc nici de “Vocea României”, nici de “Chefi la cuţite”…