Marilen Pirtea analizează problema proiectului Timișoara Capitală Europeană a culturii: Azi constatăm că suntem cu mâinile goale

Marilen Pirtea, deputatul PNL de Timiș, recunoaște că pandemia de coronavirus a oferit o nouă oportunitate proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturalii. El admite că administrația centrală și cea locală nu au făcut absolut nimic pentru a oferi proiectului o șansă, dacă acesta ar fi avut loc în 2021.

”Dacă n-ar fi izbucnit pandemia, peste o lună Timișoara ar fi trebuit să îmbrace haina de capitală europeană a culturii. De peste patru ani, administrația locală și centrală erau la curent cu faptul că orașul nostru trebuie să aibă un program cultural în acord cu viziunea câștigătoare. Tot de atunci ar fi trebuit să se doteze cu o rețea de spații culturale capabile să primească evenimentele programate. Azi constatăm că suntem cu mâinile goale: nu s-a construit nimic; nu s-a programat nimic serios și nu s-a semnat un singur angajament. Se spune că au lipsit banii, dar se greșește. A lipsit încrederea. Nimeni n-a crezut cu adevărat în cei care-și asumaseră proiectul”, spune Pirtea.

Norocul a fost pandemia, aceasta dă orașului o nouă șansă pentru a nu se face de rușine. Se pornește de la zero, mai spune deputatul.

”Paradoxal, pandemia dă o nouă șansă orașului. Avem acum în fața noastră doi ani, până în 2023, să pregătim ce nu s-a făcut într-un interval de două ori mai lung. Pornim cu adevărat de la zero. Eșecul a fost recunoscut ca atare inclusiv de fosta administrația locală, dar el aparține totodată și administrației centrale. Și, nu încape îndoială că este un eșec evident al asociației care și-a asumat organizarea programului. Alegerile din septembrie au tranșat în privința administrației locale. Cele din 6 decembrie vor tranșa în privința administrației centrale. Va trebui ca administrația locală să tranșeze urgent în privința asociației mandatate să gestioneze Timișoara 2023”, spune Pirtea.

Politicianul spune și cum vede el că stau lucrurile și insistă că reprezentanții administrațiilor locale, județene și centrale să se înțeleagă între ele.

”Îmi propun, în două cuvinte, să vă spun cum văd eu lucrurile pentru a fructifica această oportunitate rară pentru Timișoara și, totodată, pentru România. Prima condiție a reușitei este ca Primăria, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii să lucreze mână în mână. Orice defecțiune în asamblajul Primărie – CJT – Ministerul Culturii poate compromite acest proiect. Aceasta înseamnă că trebuie să depolitizăm complet proiectul Timișoara 2023. Este cât se poate de clar că bugetul Timișoarei și al Timișului nu pot schimba fața orașului. Nu pot, prin ele însele, să ridice în doar doi ani o sală de concerte demnă de o capitală europeană a culturii, spații de expoziție, să restaureze cele două minunate sinagogi, să dea circuitului cultural un turn de apă, să restaureze un superb castel  lăsat de 15 ani în ruină, să termine aripa uitată în șantier a Palatului Baroc, să înființeze câteva mici muzee care să diversifice o ofertă culturală — să o recunoaștem deschis — săracă. Toate acestea sunt dificile, dar nu imposibile. Însă un guvern deschis spre cultură poate asigura resursele necesare pentru ca România să primească așa cum se cuvine un public european avid de cultură. Mai adaug și faptul că de această mană culturală și logistică trebuie să beneficieze și celelalte orașe și comune ale județului — îndeosebi acolo unde județul e capabil să  arate lucruri memorabile amatorului european de cultură.  A doua condiție este să redăm mediului cultural local și național acces la conturarea programului. Proiectul Timișoara 2023 este al culturii și al oamenilor de cultură, nu al administratorilor politici. Aceștia trebuie doar să ofere cadrul de manifestare, care acum lipsește sau se află în mare suferință. Oamenii politici nu sunt chemați să organizeze evenimente, sunt însă chemați să le faciliteze.  A treia condiție pe care o întrevăd este ca nimeni care are ceva de spus în cultură să nu fie exclus din program. Programul ar trebui să permită evenimente de toate dimensiunile, de la cele grandioase la cele mici, de la cele pentru public popular până la cele de nișă. De la cultura înaltă, la cultura de masă. Nu doar artiștii să-și găsească un loc, ci și publicul. Acest rol îi revine asociației, pe care o dorim regândită, reconstruită, refondată cu oameni care cunosc managementul cultural, la curent cu ce poate oferi cultura locală, națională și internațională mai bun și mai potrivit cu tema. A patra condiție este ca, din programul cultural ce se pregătește, Timișoara să iasă cu două sau trei festivaluri care să-i dea un profil cultural peren, mult dincolo de orizontul lui 2023. Iar logistica orașului trebuie să-i permită să susțină acest profil mulți ani de acum încolo”, subliniază reprezentantul PNL.

”În fine, proiectul Timișoara 2023 trebuie să facă din orașul nostru o capitală regională, chiar și dincolo de fruntariile noastre. Aici, rolul responsabililor politici și al managerilor culturali din asociație se conjugă. Acest obiectiv, cu rol de diplomație culturală pe termen lung, trebuie să fie asumat deplin. E o dimensiune ce a existat în intențiile inițiale, dar nu a fost pusă în practică. Alegerile din 6 decembrie vor propulsa în Timiș o generație nouă de oameni politici, în acord cu cei aleși în septembrie. Am convingerea că vom ști să facem toți o singură echipă în slujba interesului comun”, conform lui Pirtea