Dominic Fritz are cotă bună la Arad. Să ni-l dea la schimb pe Călin Bibarț, colegul lui Alin Nica!

Știați că în situațiile deprimante în care vă vine să înjurați calitatea administrației din Timișoara cel mai potrivit lucru de făcut pentru revenirea la optimism este să citiți presa arădeană? Treaba asta e valabilă și între alte orașe unde socoți că treaba merge mult mai prost sau mai bine ca la tine acasă. Ești din Cluj și, la absurd, ai putea fi nemulțumit de Emil Boc, tragi o fugă la Timișoara și citești în presa locală ce fenomenal primar e fiul satului Răchițele.

Și combinațiile pot continua cu Oradea, Alba Iulia, Arad, Deva și așa mai departe, cam toți de aceeași orientare politică. Oradea n-are rival, deocamdată, dar când va avea probleme de imagine, totul se rezolvă printr-o comparație inspirată cu meseriașul Bolojan, killerul funcționarilor ineficienți.

Când Dominic Fritz angaja city-manager din sute de candidați, presa arădeană fumega. La ei administratorul public a fost adus „cu dedicație”, cel puțin așa bănuiește presa locală, oferind Timișoara ca exemplu de bune practici. City-managerul arădean era ales unul dintr-unul, punct ochit, punct lovit. ”Uite la Timișoara că au ales din peste trei sute, acolo merge treaba, nu aici cu Bibarț al nostru”, mai comentează unii prin presă. În aceleași zile, primarul Fritz era făcut praf pentru cu totul altă treabă, de care arădenii habar n-au, carantina, dar precis erau gata gata să-l transfere pe neamț la Arad pentru a reduce ecartul față de Timișoara – unul dintre puținele scopuri în viață ale cetățeanului arădean.

În timp ce arădenii se jeleau că nu vor ajunge Timișoara din urmă cu modul lor de a face politică și administrație, Dominic Fritz se sfădea cu Alin Nica pe tema carantinei. Cearta ca cearta, am comentat-o, nu asta e problema, dar observația că primarul neamț e de prea mult timp în Timișoara ca să nu fi învățat deja tertipurile politicii românești trebuie să dea de gândit. Ce spunea Dominic Fritz în urmă cu ceva zile? Că dacă Alin Nica, președintele PNL Timiș și al consiliului județean, nu e mulțumit de condițiile de igienă (și nu numai) din transportul în comun timișorean, să zică numaidecât, că îl schimbă pe directorul de la STPT, dl. Nicu Bitea, liberal sadea, cât ai zice ”Nica”.

În vremea reînfiripării democrației postrevoluționare, când pesediștii voiau să schimbe pe cineva cocoțat la putere și să pună altul mai de gașcă așa procedau, zău! Ce-a făcut Dominic Fritz cu „focalizarea” pe Bitea seamănă cu coletele alea cu degete tăiate ce le trimitea mafia pentru a calma adversarul din celălalt clan politic. Adică, „dom’le Nica, dacă mai critici ce fac eu aici, omul tău poate pleca din fruntea transportului local, că nu noi l-am pus” are logică și e explicată mai sus de colegul Ino Ardelean. Dar asta nu dă bine, dom’ primar, cu ce cred că văd arădenii de la 50 de km distanță. Ei așa vor să creadă, că la Timișoara meritocrația vine în ritmul blitzkrieg-ului și nu mai ajunge niciodată la Arad, din cauza inerției de-acolo.

Nici prin cap nu le-ar trece arădenilor că un primar cu rigoarea germană arată pisica ca-n Sicilia pentru a lăsa lucrurile, finalmente, să meargă cum mergeau și până acuma. Nu zic că dl. Bitea n-o fi bun la tramvaie, nu asta discutăm noi sau ei acuma, dar dumnealui e competent numai dacă e pace cu liberalii? Dacă nu e pace, nu mai e bun la troleibuze? Și dacă nu e bun, dar rămâne pe post de dragul păcii în coaliție, cum o potrivim cu meritocrația USR-ului pe vaporașe? Asta ar trebui să explice primarul Fritz fanilor din Arad.

Exemplele cu ce-am „plătit” și ce primim la alegeri ar putea continua. Bun, angajăm oameni de calitate pe locurile ocupate de șmecherii primarului de dinainte, dar cu șmecher ce facem? Își ia leafa de multe mii de lei, dar noi ne bucurăm ca fleții că noul primar i-a luat atribuțiile lui Chiș Culiță? Poate e un mit și în povestea asta cu Bolojan și Dunca, că ei pot să dea cu pumnul în masă, iar la noi neamțul este prea moale. E prea moale neamțul? N-are pumnul greu? Mai glumim noi, dar fereastra iubirii necondiționate se închide ușor la Timișoara. Dar știți cât de mult îl iubesc arădenii pe Dominic Fritz?! Dar să-l vedeți pe Bibarț al lor. O minune de om, liberal! Nici nu vă imaginați, dragi timișoreni!