Pensiile speciale, ca la Radio Erevan. Nu doar că nu se desfiinţează, dar se şi extind

Încă preşedintele PNL, Ludovic Orban, afirma cu două zile în urmă, după o şedinţă a liderilor coaliţiei, că îmbrăţişează poziţia UDMR în privinţa pensiilor speciale pentru aleşii locali. Mai precis, Orban s-a arătat total de acord ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene să beneficieze, la rândul lor, de pensii speciale.

„Funcţia de primar incumbă o responsabilitate uriaşă, patrimonială, civilă. Practic, primarul este cel care administrează patrimoniul, angajează patrimoniul, derulează proiecte de investiţii, derulează bugete, conduce un număr mare de angajaţi şi are şi un regim limitativ şi are o serie de interdicţii”, a explicat Orban, printre altele, ce greu le este primarilor şi de ce merită aceste pensii speciale. Sigur, declaraţia lui Orban trebuie privită şi în contextul alegerilor din PNL. Contracandidatul său, Florin Cîţu, i-a momit pe primari cu bani de la buget până acum, aşa că Orban a pus pe masă, ca la o licitaţie, pensiile speciale. O licitaţie care aduce şi ca o ruletă rusească, ţinta fiind chiar viitorul României.

Trebuie spus că pensiile speciale ale aleşilor locali sunt prinse în noul Cod administrativ, dar acordarea lor a fost amânată de… Guvernul Orban. Pe atunci, preşedintele PNL era în campanie electorală la nivel naţional, iar nu în interiorul partidului. Fiindcă una îşi doresc românii, şi cu totul alta o bună parte dintre votanţii la Congresul PNL.

Se ştie, desfiinţarea pensiilor speciale a constituit nu doar o temă la alegerile parlamentare de anul trecut, dar şi o promisiune fermă a actualei coalţii. Este celebră zicerea lui Rareş Bogdan, figurantul de serviciu al PNL, potrivit căreia, în 30 de zile din momentul în care PNL va prelua guvernarea, aceste pensii speciale vor dispărea. Se pare însă că Bogdan n-a livrat guvernelor PNL care s-au succedat în ultimii aproape doi ani soluţia magică a desfiinţării.

Unde mai pui că şi “Noul PSD” îşi face temă din desfiinţarea acestor pensii, duse pe cele mai înalte culmi ale nesimţirii de “vechiul PSD”. Fiindcă poate ele nici nu ar constitui o problemă foarte mare dacă ar fi rezonabile şi nu ar ajunge la cote incredibile. Atenţie, e vorba de pensii pentru care beneficiarii nu au contribuit cu niciun leuţ. Iar în România avem “speciali” cu 79.000 de lei pe lună, dintr-o singură pensie, şi “fraieri nespeciali”, care au muncit şi contribuit 40 de ani pentru o pensie de 1.200 de lei. Mai sus e vorba de  singură pensie. Fiindcă sunt “speciali”, mai ales prin CCR, care cumulează mai multe astfel de pensii nesimţite.

În opt luni de când actuala coaliţie se află la guvernare, s-a vorbit foarte mult despre aceste pensii speciale, dar nu s-a făcut mai nimic. Sigur, există tot felul de scuze, că Avocatul Poporului, că CCR, că… UDMR. Şi aici ar fi o discuţie privind componenţa actualei coaliţii, un fel de rac, ştiucă şi o broască. Avem USR PLUS, formaţiune care îşi doreşte o reformă rapidă, un PNL care vrea şi nu vrea, dă din gură, dar nu face nimic, şi o UDMR, care a devenit cel mai anchilozat partid din România, mai antireformist decât PSD. De fapt, UDMR este replica maghiară a PSD-ului lui Dragnea, Iordache, Nicolicea, Codrin şi alţi „corifei”. Asta ca să nu amintesc secretul lui Polichinelle că, deşi face parte din Guvernul României, butoanele de comandă pentru UDMR se află la Budapesta, la un alt Orban.

La fel de sigur este şi că dacă PNL îşi dorea cu adevărat reforme, şi nu doar în cazul pensiilor speciale, se putea. Dar PNL este după chipul şi asemănarea lui Rareş Bogdan, mascota actualului PNL: multă gargară, demagogie cât încape şi fapte… ioc.

Ca atare, în acest context, declaraţia lui Orban că pensiile speciale ar trebui să ajungă şi la aleşii locali te duce cu gândul doar la o anecdotă de Radio Erevan. Cea cu maşina care de fapt era o bicicletă, iar aceasta nu a fost primită, ci furată. Aşa şi cu pensiile speciale. Nu au fost desfiinţate, nu au fost nici măcar impozitate, cum s-a mai cerut, ci doar vor fi extinse şi la categoria aleşi locali. În acest timp, mulţi români, după 35 de ani de muncă, îşi fac calcule că au ajuns la pragul de 1.000 de lei pensia atunci când vor ajunge să se bucure de ea. Adică peste vreo alţi 10-12 ani…