Domnu’ Klaus şi “nea Petrică”

La o primă vedere, chiar şi la mai multe, între Klaus Iohannis şi „nea Petrică” Daea nu există nicio asemănare. Şi nu mă refer la statură aici. Domnul Klaus vorbeşte rar, apăsat, în timp ce nea Petrică scuipă vorbele ca dintr-o ţâşnitoare. Nea Petrică le zice doar cu ajutorul limbii şi a laringelui, nu are nevoie de centrul vorbirii din creier. Mă rog dacă nea Petrică ar avea în posesie aşa ceva. Domnul Klaus pare un tip serios, chiar scorţos şi nu intră în „poza” în care e înconjurat de oameni obişnuiţi. Nea Petrică e un bufon căruia îi place să fie înconjurat de lume, are tot timpul o glumă de autobază la el, ceea ce-l face un idol pentru o anume categorie de români, dar şi pentru „ciutacii” din presă. Domnul Klaus are aparenţa unui european stilat, nea Petrică a unui troglodit tocmai ieşit din cavernă.

În 2014, milioane de români din ţară şi diaspora au luat cu asalt centrele de votare cu marea speranţă că domnul Klaus ne va scăpa de tot ceea ce simboliza „nea Petrică”. Deşi, chiar şi atunci domnul Klaus ne-a demonstrat unele ieşiri în decor demne de nea Petrică. Dar nu prea ne-a păsat de „ghinionul” profesorilor care nu-şi pot face şase case din meditaţii… Au fost ani în care domnul Klaus a continuat pe acelaşi drum împotriva lui „nea Petrică” şi ai lui. Sau aşa am vrut să credem. Într-un final s-a întors însă la Grivco, adică începutul carierei sale politice. Iar asta înseamnă şi că a pactizat cu nea Petrică, pe care l-a repus ministru, continuând şi mai abitit să umple guvernarea cu „proşti” şi „dobitoci”.

Fiindcă atunci când credeam că în România nu ne mai poate surprinde nimic, iată că istoria ne-a mai jucat o farsă. Românească! Un ministru (Adrian Chesnoiu) îşi pierde funcţia pentru că a măsluit nişte concursuri de angajare, ajungând astfel în mâinile DNA. Cine vine în locul lui? Individul care a intervenit la Chesnoiu pentru a-i truca un concurs în folosul unui fin. „Chiar la nea‘ Petrică vă găsirăți să (…) Omul acela m-a rugat și el două lucruri, trei, cinci, aproape șapte. Da, măcar, dracu, să i le rezolv”, spunea Chesnoiu într-o convorbire interceptată de DNA despre intervenţiile succesorului său. „Nu le dăm subiectele (…) Nu subiecte scrise. Adică daţi-le două, trei foi (…) Pentru că ăştia-s dobitoci! Dacă le dai alea…ia zece! (…) Nu vreau zecele!….Crede-mă că-i ştiu cât dă proşti sunt. Ne trezim …la televizor!”, mai spunea acelaşi Chesnoiu despre “proştii” angajaţi la stat cu lefuri colosale, printre care se afla şi finul lui nea Petrică.

Sunt convins că, fiind una dintre ultimele relicve ale comunismului, nea Petrică nu vede absolut nicio problemă în a pune pile unui fin ca să fie angajat. Că doar vine din sistemul PCR (pile, cunoştinţe, relaţii). Ba chiar în locul lui Chesnoiu i-ar fi dat toate subiectele ca să obţină nota 11, nu 10. Chit că finul e „prost” şi „dobitoc”, vorba fostului ministru. Aşa cum i s-a părut absolut normal să-şi angajeze nevasta şi o fiică la minister, iar pentru afacerea altei fiice să înceapă un celebru război împotriva „cormoranilor care fac baie în piscine”. Misecuvinismul lui nea Petrică vine dintr-o altă epocă, dar s-a adaptat excelent la condiţiile „României educate”

Partea tristă în această poveste este că domnul Klaus şi-a unit destinul cu acest specimen comunistoid. Cel cu pretenţii de european fin a ajuns în aceeaşi hazna naţionalist-păşunistă cu nea Petrică. Odată cu revenirea în fruntea Ministerului Agriculturii, nea Petrică a devenit simbolul degradării societăţii româneşti în epoca Iohannis. Este exemplul perfect al falimentului total al acestei preşedinţii. Totodată, nea Petrică poate să ajungă în cărţile de istorie moştenirea lăsată de domnul Klaus. Şi chiar nu-i nimic de râs aici…