De la Boldur la Palatul Cotroceni sau drumul plin de gropi al „României educate”

Săptămâna trecută directoarea Şcolii Gimnaziale din Boldur, Flavia Cut-Lupulescu a fost schimbată intempestiv din funcţie cu Sorina Ştoi. Pe lângă multe alte talente care ar fi trebuit să stea la baza numirii, noua directoare are unul mai particular: este soţia primarului PSD al comunei, Cristian Stoi, aflat la al şaptelea mandat. Dar o fi contând această ultima calitate? Atât timp cât schimbarea a fost făcută de şefa IŞJ Timiş, Aura Danielescu, tot PSD, mai cunoscută însă ca fiind cumnata lui Sorin Grindeanu, am spune că probabil da. Sigur da, dacă mai aflăm şi că, fiind în funcţie din 2020, Cut-Lupulescu a implementat în școală trei proiecte Erasmus, a renovat grădinițele şi a implementat programul național de after-school. Mai mult, a fost unul dintre cei trei finaliști ai primei ediții a Galei Profesorului Anului din mediul rural, organizată de Teach for Romania.

De cealaltă parte, ce o mai recomandă pe Sorina Stoi, în afară de-a fi soţia soţului ei? Poate nota de la concursul pe care l-a dat, în urmă cu şase ani, pentru funcţia de director al şcolii din Boldur. Atunci când a obţinut 23,7 puncte dintr-un total de 100. Adică nici nota 3! De ce a schimbat Danielescu un competent cu un incompetent de partid? Fiindcă poate! Dacă în Timiş, acolo unde ne pretindem altceva, se fac astfel de lucruri indecente, ca să folosesc un eufemism, oare ce se întâmplă prin alte părţi? Dar şi mai grav mi se pare faptul că ne-am obişnuit cu astfel de lucruri, multă lume le consideră absolut nornale. Şi nu sunt! Şi nu era normalitate nici măcar dacă dna Stoi era o profesionistă sadea. Şi asta pentru a înlătura orice fel de suspiciune. Dar, repet, în “România educată” a preşedintelui Klaus Iohannis astfel de fapte au ajuns banale.

În toamna lui 2014, atunci când descindea în Palatul Catroceni, Klaus Iohannis avea două mari promisiuni, uneia chiar îi spunea marele său proiect de ţară. E vorba de-a scăpa ţara de “ciuma roşie”, PSD, respectiv “România educată”. Primul proiect i-a ieşit de minune. Iar ce dovadă mai clară în acest sens este că în guvernul păstorit de preşedinte regăsim personaje demne de o antologie a prostiei, precum Daea sau Budăi? Mă refer doar la PSD-işti, că nici cu Bode nu ţi-e ruşine! Nu mai vorbesc de doamna Firea-Pandele, cea care în 2014 îl considera pe Iohannis “incomplet”, fiindcă nu are copii. Între timp, se pare că a adoptat nişte odrasle de prin PSD, inclusiv pe domna Firea.

Cât despre proiectul de ţară, doar trebuie să-l vezi pe caricaturalul Sorin Cîmpeanu, cel agreat de Iohannis să-i pună în practică proiectul. Un personaj securistoid care a ajuns – indubitabilă performanţă – să stârnească regrete după “Abramburica” Andronescu. Întregul proiect al Legii educaţiei, propus de Cîmpeanu, e o mare brambureală, cel puţin asta o spun cam toţi specialiştii în domeniu, şi dau ca exemplu doar Consorţiul Universitaria. Începând cu o nouă tuşă de politizare a sistemului, prin transformarea inspectoratele școlare în direcții de învățământ preuniversitar. Şi nu trebuie să fii specialist, ci ai nevoie doar de un minim bun simţ, ca să observi, de exemplu, că desfiinţarea CNATDCU e o altă mizerie care să-l salveze pe şeful plagiator al lui Cîmpeanu, totodată executantul lui Iohannis. Una peste alta, un alt proiect eşuat al preşedintelui pe lângă cel cu “Fără PSD!”.

Şi tocmai acest dublu faliment a făcut posibil să se întâmple lucruri precum la Boldur. Repet, aici e vorba de un fenomen, nu ceva izolat. De ce e o mare miză un post de director de şcoală? Din grijă mare pentru copii? Am glumit, deşi nu-i deloc de râs. Un director de şcoală are pe mâini un buget provenit de la primării, cu care pot contracta tot felul de lucrări, iar odată cu acestea şi firmele de partid agreate. La fel ca şi în sistemul sanitar, dincolo de faptul că e subfinanţat, în sistemul educaţional se fură şi din banii ăia puţini. Şi se fură la greu.

Dacă nu ştiţi, în Timiş PNL şi PSD s-au bătut cel mai mult pentru funcţia de şef al IŞJ, funcţie care a fost în cele din urmă soluţionată la nivel central între Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă. Şi s-au bătut pentru funcţie în special primarii celor două partide. Poate relevant este faptul că, în ultimii aproximativ 16 ani, în Timiş au fost doar doi şefi la Învăţământ, care s-au tot rotit între ei: Aura Danielescu (PSD) şi Marin Popescu (PDL/PNL).

Aud tot mai des acea inepţie cu “România e colonie” propagată de aşa-zişi patrioţi înţepeniţi în fatalismul mioritic. Puţină dreptate au şi ei. România nu e o singură colonie, ci mai multe. Numai că nu e a străinilor, ci a găştilor (famigliilor) politice care şi-au împărţit ţara în teritorii (colonii) pe model Cosa Nostra. Şi e vorba de toate domeniile, inclusiv “România educată”…