Lacrimi şi speranţe. Ceremonie emoţionantă la Universitatea de Vest. Daniel Vighi, noul Cetăţean de onoare al Timişoarei

Într-unul din  amfiteatrele Universităţii de Vest a avut loc, joi, o ceremonie pe atât de emoţionantă, pe atât de tristă, cu ocazia decernării titlului de Cetăţean de onoare scriitorului, universitarului, activistului civic etc. Daniel Vighi. Titlul a fost acordat la propunerea Universităţii de Vest, susţinută de primarul Dominic Fritz.

La eveniment au participat primarul Dominic Fritz,  rectorul UVT, Marilen Pirtea, decanul Facultății de Litere, Loredana Pungă, cadre universitare, scriitori, membri ai Societății Timișoara etc. Deioarece Daniel Vighi se află pe patul de spital, titlul a fost acordat soţiei Lia Vighi.

 „Daniel și-a iubit studenții, a iubit orașul, comunitatea. Vă îmbrățișează pe toți”, a transmis Lia Vighi celor prezenţi.

“Revoluționar fără diplomă și privilegii, ca destui alți membri fondatori ai Societății Timișoara, opțiune deliberată rezultând din convingerea morală că protestele din decembrie 89 trebuie să rămână o chestiune de conștiință ce nu se cuvine a fi transformată într-o sursă de avantaje materiale, protestatar aflat în primele rânduri și încă din primele momente ale revoluției, din seara de 16 decembrie, Daniel Vighi a înțeles să militeze timp de câteva decenii pentru valorile democratice, liberale în sens larg și europene, precum și pentru o educație civică în spiritul Timișoarei și al Revoluției sale anticomuniste. A fondat Societatea Timișoara în ianuarie 1990, s-a aflat mereu în conducerea ei și a fost cel care a inspirat, între altele, punctul 4 al Proclamației, document colectiv inițiat de către unul din camarazii societății și conceput în forma lui definitivă după lungi dezbateri interne, modificări și dezvoltări în cadrul Societății Timișoara, al Consiliului Local Timișoara și al Consiliului Județean Timiș (…) A fondat Alianța Civică, Partidul Alianței Civice și Ariergarda, aceasta din urmă fiind o organizaţie ce promovează de peste 15 ani literatura, arta plastică, muzica și patrimoniul cultural timișorene și regionale. A publicat la editura Ariergarda, pe care o conduce împreună cu scriitorul Viorel Marineasa, volume fundamentale pentru recuperarea trecutului cultural și istoric al orașului. Unul dintre ele, Rusalii ’51 : fragmente din deportarea în Bǎrǎgan, monografie de istorie contemporană realizată împreună cu același Viorel Marineasa, editată în 1994 și reeditată de mai multe ori, este un document fundamental despre represiunea tipic stalinistă ce s-a abătut asupra bănățenilor în anii de teroare comunistă (…) Daniel Vighi n-a fost și nu este un profesor tipic, mai întâi profesor de școală generală în cartierul Fratelia, din Timișoara, din 1980 până la căderea comunismului, apoi profesor universitar, când porțile UVT s-au deschis după 1990 pentru cei care, timp de un deceniu, un deceniu și jumătate, au fost desconsiderați de regim. Rareori titlul acesta prestigios a fost mai temeinic meritat ca acum”, s-a arătat în mesajul fde Laudatio citit de eseista Melania Cincea.

Bunul şi vechiul prieten al lui Vighi, Vasile Popovici a încercat să citească un mesaj trasmis de noul Cetăţean de onoare al Timişoarei, dar nu a putut, izbuncnind în plâns.

„La inițiativa dumneavoastră și cu votul Consiliului Local Timișoara mi se atribuie azi titlul de cetățean de onoare al municipiului, ceea ce-mi aduce o bucurie neașteptată, pentru care vă sunt profund recunoscător. La această oră a vieții mele, vestea care mi se dă îmi spune că dovezile de atașament față de spiritul locului au fost ascultate și înțelese. Onoarea ce mi se face aș dori s-o împart cu prietenele mele și cu prietenii mei lângă care găsesc îmbărbătare prin simplul fapt că îmi dau sentimentul inegalabil de aderență la aceleași convingeri (…) Timp de 33 de ani, am trăit într-un regim care și-a propus să ne reducă pe toți la comandamente naționalist-comuniste, la gândirea unică, la sărăcie și supunere oarbă, la minciuna generalizată ca politică de stat, la ură între clase sociale și etnii. Lumea comunistă s-a prăbușit și pentru că politica urii e contrară naturii umane. Nu e de mirare că Timișoara diversității și toleranței s-a ridicat prima împotriva regimului comunist. Împreună cu prietenii mei, cei mai mulți dintre ei intelectuali și scriitori, am fost alături de orașul meu însângerat încă din seara zilei de 16 decembrie 89. De atunci și până azi am rămas împreună cu ei pe aceeași linie, pe care noi o numim spiritul Timișoarei, dar care e de fapt esența construcției numite Uniunea Europeană. Spiritul Timișoarei nu e un dat imuabil, așa cum s-ar putea crede. Ne revine să-l păzim, să-l cultivăm și să-l transmitem mai departe, fiindcă, pierzându-l pe el, ne pierdem pe noi înșine.

Am considerat că implicarea civică face parte din datoria pe care o am față de orașul care m-a adoptat și m-a format. Mai mult, am convingerea că exemplul orașului meu e cheia pentru reușita țării mele în lumea occidentală în care se află locul nostru pentru totdeauna. Niciodată n-am fost mai convins de valorile orașului meu și ale democrației decât în aceste luni când imperialismul rus, cu barbaria, intoleranța și crimele lui, ia cu asalt teritoriile Ucrainei martirizate.

În același spirit mi-am scris cărțile de literatură și mi-am susținut cursurile la Universitate. Banatul, cu multiculturalitatea lui central-europeană, e lumea în care am crescut și care, sper din tot sufletul, va continuă să viseze în tot ce am scris și publicat. Întorc astfel Timișoarei ceea ce ea mi-a dat cu asupra de măsură”, a fost mesajul transmis de Daniel Vighi.