Istoria Banatului, prezentată în două volume lansate în organizarea Fundației Politehnica Timișoara/FOTO

Două volume dedicate istoriei regiunii în care trăim, „Banatul otoman. Studii istorice” și „Scurtă istorie a Banatului medieval, secolele X-XVIII”, semnate de istoricii Ioan Hațegan și Alexandru Kósa, cercetători la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” ai filialei Timișoara a Academiei Române au fost lansate la Timișoara. Organizator al evenimentului a fost Fundația Politehnica Timișoara, moderator fiind președintele executiv al fundației, Ivan Bogdanov.

Cele două volume, apărute la Editura David Press Print din dorința de a promova istoria și cultura locală și regională, sunt disponibile deocamdată în format electronic dar, după cum au declarat reprezentanții Fundației Politehnica, se încearcă și tipărirea acestora într-un tiraj limitat.
Despre cele două volume au vorbit atât autorii, Ioan Hațegan, care s-a referit mai mult la cum s-a născut ideea apariției cărții, Alexandru Kósa, care a amintit munca titanică de colectare a datelor și punere în pagină, dar și preotul paroh Ionel Popescu, de la Mitropolia Timișoara, care a subliniat rolul celor două volume în înțelegerea contextului istoric în care s-a menținut Biserica Ortodoxă Română în diferitele perioade de ocupație.
„Banatul otoman. Studii istorice” și-a propus să-i ajute pe cei interesați să aibă o imagine cât mai reală asupra acestei perioade din istoria provinciei în cei 164 de ani de ocupație otomană, care a început cu impunerea noii stăpâniri și a luat sfârșit o dată cu trecerea Banatului în sfera de influență creștină a Habsburgilor, dar a fost marcată de multe influențe orientale care și-au pus amprenta asupra acestui spațiu. Cartea descrie cadrul geografic al Banatului, o regiune distinctă, delimitată de mari forme de relief și ape, împărțită însă după tratatul de la Versailles din 1919 pe alte criterii, și cadrul istoric, precum și contextul în care s-au desfășurat evenimentele, analizează momentele de răscruce din această perioadă și descrie vilayetul Timișoarei, cetățile și garnizoanele otomane, nemulțumirile băștinașilor, Timișoara în timpul Mitropolitului Iosif cel Nou de la Partoș și amintește beilerbeii de Timișoara.
Cel de-al doilea volum este o amplă prezentare a Banatului medieval, din dorința de a promova această epocă istorică în contextul evenimentului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Începutul epocii este marcat de ducatele bănățene conduse de Glad și Ahtum, și continuă cu prezentarea instituțiilor medievale, a claselor sociale și a structurii etnice a populației și a culturii medievale. Sunt relatate, de asemenea, conflictele cu otomanii, e descris sistemul defensiv bănățean, de la fortificațiile de pe malul Dunării până la cele de pe Mureș, personalitățile medievale marcante din spațiul bănțean și problematica stăpânirii otomane în Banat până la campania prințului Eugeniu de Savoya, care a marcat includerea Banatului într-o nouă arie cultural-istorică.