Deşteptarea. Statuie specială realizată la UPT, pentru a comemora Revoluţia din 89

O statuetă care se poate mișca, fără a fi angrenată de mecanisme – intitulată DEȘTEPTAREA – a fost proiectată și realizată de un colectiv de cadre didactice și cercetatori de la Universitatea Politehnica Timișoara pentru a comemora cei 35 de ani de la începutul Revoluției Române.

Statueta este realizată dintr-un aliaj cu memorie, un material care poate recupera forma pe care o avea înainte de o deformare plastică, printr-o simplă încălzire. Grupul de studenți și cercetători coordonat de prof.dr.ing. Corneliu Marius Crăciunescu de la Departamentul Ingineria Materialelor și a Fabricației din cadrul Facultății de Mecanică a folosit o folie din aliaj cu memorie a formei pentru a realiza statueta intitulată DEȘTEPTAREA, care poartă steagul Revoluției Române așa cum a fost realizată de protestatari în decembrie 1989 la Timișoara, orașul în care a început Revoluția. Statueta trece de la poziția aplecată la cea verticală, simbolizând hotărârea de a lupta împotriva crimelor regimului comunist.

Mișcarea nu este generată de motoare, ci de proprietățile intrinseci ale materialului, programat prin compoziție și tratamentele termice ulterioare să își modifice forma atunci când este încălzit la o temperatura de peste 30°C.

Aliajele cu memorie a formei reprezintă o categorie specială de materiale cvasi-inteligente, numite și materiale istețe, care au capacitatea de a reveni la o formă anterioară după ce au suferit o deformare plastică, prin simpla încălzire la o temperatură mai mare decât cea critică, specifică pentru compoziția particulară a aliajului. Datorită multitudinii de proprietăți – efectul de memorie a formei fiind doar una dintre ele – aceste materiale au aplicații diverse, de la industria biomedicală și cea aerospațială până la sectorul auto și industria bunurilor de larg consum.

Ca o coincidență, profesorul Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, a început cercetările în domeniul aliajelor cu memorie a formei imediat după Revoluție. În cei 35 de ani de activitate, a obținut titlul de doctor inginer cu prima teză de doctorat dedicată acestui domeniu și a câștigat granturi prestigioase, precum Fulbright Senior, Ciencia sau DAAD, coordonând proiecte naționale și internaționale în domeniu, precum Brâncuși și Leonardo da Vinci.

Prin cercetările sale, profesorul Crăciunescu a contribuit semnificativ la înțelegerea aliajelor cu memorie a formei, de la nivel macroscopic până la cel nanostructural. Această activitate a fost recunoscută la nivel internațional prin peste 1500 de citări ale articolelor publicate în reviste de prestigiu, precum Nature Materials, dar și prin numeroase brevete de invenție. De asemenea, a fost parte din echipa care a descoperit o nouă familie de aliaje cu memorie a formei – CoNiGa – care prezintă și proprietăți feromagnetice.

Datorită realizărilor sale, profesorul Crăciunescu a fost cooptat în comisii internaționale de evaluare a proiectelor de cercetare, ocupând funcții importante precum vice-chair și observator independent pentru acțiuni la nivel european.

În cadrul Universității Politehnica Timișoara, profesorul Crăciunescu predă de mulți ani capitole dedicate aliajelor cu memorie a formei în cursul Proprietățile Materialelor, destinat studenților specializării Știința și Ingineria Materialelor din Facultatea de Mecanică. Experimentele captivante prezentate de profesor îi fascinează pe studenți și îi inspiră să exploreze aceste materiale inovatoare.

Statueta este expusă în holul Facultății de Mecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara.