Documentarul japonez „Căderea regimului Ceaușescu”, primit cu entuziasm și căldură la finalul UPT Nippon Autumn Fest

File de istorie, răsfoite în cadrul unui eveniment de clasă. În încheierea UPT Nippon Autumn Fest – Kakehashi, după o săptămână densă, plină de evenimente care subliniază punțile de legătură dintre România și Japonia, Sala Senatului Universității Politehnica Timișoara a găzduit vineri, 29 noiembrie 2024, difuzarea, în premieră în România, a documentarului „Căderea regimului Ceaușescu”, prezentat chiar de realizatorul acestuia, jurnalistul și corespondentul special NHK (postul național de televiziune al Japoniei), Michihiro Chikata.

Acesta a vorbit despre experiența sa în 1989, când a venit în România în toiul Revoluției. În pragul zilei naționale a României și a celebrării a 35 de ani de la Revoluție, evenimentul s-a dorit a fi o punte de legătură prețioasă între România și Japonia, oferind perspectiva japonezilor despre țară noastră și istoria ei tumultuoasă.

În mijlocul revoluțiilor democratice din Europa de Est din 1989, când regimul Ceaușescu se zbătea încă să domine, în acele zile fierbinți de acum 35 de ani, jurnalistul japonez intra în România să vadă cu ochii lui și să transmită lumii evenimentele dramatice de la noi. Venit la Timișoara cu taxiul de la Budapesta, în 21 decembrie 1989, când a reușit să treacă granița, pe la Nădlac, a mers direct în Piața Operei unde era o mare adunare a poporului. Tinerii l-au condus imediat balconul Operei, de unde liderii Revoluției vorbeau mulțimii ce striga „Libertate!”.

Bucureștiul, în care a ajuns cu următorul tren de noapte, era în toiul luptelor de stradă și al focurilor de armă. Oameni anonimi l-au ajutat continuu să afle ce se întâmplă și așa a ajuns în legătură cu doi români care filmaseră evoluția evenimentelor din interior, Spiru Zereș și Dan Ciobanu. Materialul filmat de ei (circa 20 de ore de filmare), care a fost trimis în Japonia de la Paris, prin satelit, a constituit baza pentru documentarul „Căderea regimului Ceaușescu”, din cadrul programulul „NHK Special”, unul dintre cele mai prestigioase programe TV din Japonia. Rezultatul a fost atât de spectaculos încât rata de vizionare a documentarului a depășit 22% și a rămas și acum, la peste 35 de ani, în topul celor mai vizionate programe din istoria televiziunii japoneze. Mulți japonezi au fost atunci alături de
România și au urmărit cu sufletul la gură desfășurarea evenimentelor.

În acea iarnă a anului 1989, la Tokyo, Camelia Nakagawara, acum directoare a Centrului UPT de artă și tehnologie pentru colaborarea cu Japonia, atunci tânără colaboratoare a televiziunii nipone NHK, a fost parte din echipă și a ajutat la procesarea materialului pentru documentar. Fondul muzical al documentarului provine din colecția de atunci a dumneaei și este poemul simfonic „Vox maris” – Vocea Oceanului, de George Enescu, care exprimă într-un mod unic tumultul social pe care documentarul îl descrie.

În cadrul prezentării sale, Michihiro Chikata, jurnalistul care a realizat documentarul, acum invitat special al Festivalului Kakehashi, „Punți de legătură”, organizat de Centrul UPT pentru colaborarea cu Japonia, care s-a aflat la Timișoara pe toată durata festivalului, și-a amintit, cu emoție, momentele de acum 35 de ani, mai ales că difuzarea documentarului s-a făcut la doar 100 de pași (pe care i-a numărat acum), de balconul Operei timișorene. În prezentarea documentarului, a rememorat detalii despre cum a fost acesta realizat și a prezentat fotografii inedite care imortalizează evenimentele din 1989, primite de la numeroși români anonimi în acele zile. Un set de 160 de fotografii și cartea lui Michihiro Chikata despre evenimentele din decembrie 1989 au fost donate Universității Politehnica Timișoara.

Documentarul a oferit o perspectivă unică asupra evenimentelor dramatice care au avut loc în România în zilele dintre 21 și 27 decembrie 1989, care au dus la răsturnarea și execuția tiranului Nicolae Ceauşescu. Filmul prezentat surprinde momentele importante ale Revoluției, evenimentele din București, de la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist, de la Televiziunea Română, luptele de stradă, fuga dictatorului, grupurile de revoluționari care încercau să se organizeze, ascensiunea noilor lideri, formarea Frontului Salvării Naționale, trecerea Armatei, a Miliției și a Securității de partea poporului, arestarea soților Ceaușescu și a membrilor Guvernului comunist, dar și filmări de stradă care arată amestecul de bucurie a libertății cu durerea provocată de decesul atâtor persoane dragi.