Cu PSD pe culmile tupeului

De ceva timp PSD s-a apucat să facă opoziţie. Cu multe spume la gură. Alături de AUR, domnişoara Gavrilă şi doamna Şoşoacă. Mai original, PSD face însă opoziţie din interiorul guvernului, acolo unde deţine cele mai multe, influente şi bănoase ministere. “Intrarea” PSD în opoziţie din interiorul puterii a coincis oarecum cu apariţia unui sondaj de opinie, în care partidul condus acum de Sorin Grindeanu s-a prăbuşit la 13 şi ceva la sută.

Sunt unii care spun însă că “nevrozele” antiguvernamentale ale PSD sunt mai degrabă o reacţie alergică la pachetul 2 de reforme al premierului Ilie Bolojan. Mai exact, e vorba de deparazitarea instituţiilor statului şi a companiilor de stat de miile de “căpuşe” PSD-iste. (Sigur, sunt multe şi PNL-iste, dar nu despre asta e vorba în aceste rânduri.)

Aşa că trebuie să facă ceva. Iar aşa cum în timpul negocierilor pentru formarea noii coaliţii PSD-iştii au tot şantajat că nu vor intra la guvernare, acum şantajează cu plecarea. Aşa că acum PSD critică orice decizie a guvernului din care face parte. Şi cică o face în numele poporului, pentru popor. Cu un incredibil tupeu, unul dus mult peste limitele neruşinării. Una din vocile cele mai tupeiste, se poate citi şi nesimţite, este un anume Mihai Fifor, preşedinte PSD Arad, fost chiar premier interimar pentru o scurtă perioadă de timp. Iată ce scria acest specimen zilele trecute: “Eliminarea privilegiilor sfidătoare din bani publici, într-un stat care cere austeritate de la cei mulți, dar tolerează sinecuri și pensii speciale.”

Exact, frecaţi-vă ochii, mai citiţi o dată, că poate nu aţi înţeles. Un lider PSD se revoltă împotriva sinecurilor şi pensiilor special!!! Aţi râs sau v-aţi enervat? Este ca şi cum ar spune că ISIS şi al-Qaida organizează seminarii internaţionale împotriva terorismului. Sau dacă vorbim de tupeu, nu vă aminteşte acest PSD-ist de individul care împinge o bătrânică pe scări şi apoi o întreabă unde se grăbeşte? Nu-i consideră Fifor pe toţi românii nişte idioţi, dacă e în satre să scrie aşa ceva? Şi el îşi termină delirul umoristic cu deja prea utilizata placă a şantajului de care scriam mai sus: “Ieșirea de la guvernare NU e exclusă. Nu este un scop. Dar este o opțiune reală”

Sigur, că în politica românească, tupeul a devenit o monedă de schimb mai valoroasă decât educația sau bunul simţ. Că doar „cu tupeu, și prostul ajunge deștept”. Sigur că la noi nerușinarea este răsplătită, iar modestia ironizată, valorile fiind total răstoarnate. Şi totuşi, ar trebui să fie o limită, o “linie roşie”, că tot le place la PSD-işti să folosească această sintagmă. La PSD nu există. Altfel, dacă liderii PSD cred că vor (re)câştiga procente cu această echilibristică, având un picior în barca guvenării, iar altul în cea a opoziţiei, sau cum spun românii, cu fundul în două luntri, amarnic se amăgesc.

P.S. Întărind speculaţiile cu ieşirea de la guvernare, PSD nu a trimis niciun reprezentant la Congresul PNL de ieri. Şantajul şi tupeul continuă…