Legume bio, made in Cenad

La început, lumea i-a privit ciudat. Acum, sunt tot mai mulţi cei care le caută produsele. Ştefan şi Rita Nagy din Cenad fac agricultură bio şi sunt convinşi că acesta este viitorul.

Ştefan şi Rita Nagy din Cenad aprovizionează pieţele din judeţ cu produse 100% naturale. La început, lumea i-a privit ciudat, cu legumele lor ecologice cu tot. Cinci ani mai târziu, au ajuns să aibă comenzi şi din alte părţi ale ţării. De două ori pe lună, familia Nagy trimite câteva zeci de kilograme de morcovi bio la Cluj-Napoca. Şi nu oricum, ci prin curier rapid! „Familia respectivă urmează un tratament naturist şi au nevoie de morcovi. Până să dea de mine, mergeau, o dată pe lună, la o piaţă în Budapesta. Nu făceau morcovii cât transportul. Noi îi trimitem, de câteva luni, prin curier rapid. Ei sunt mulţumiţi că primesc produsele de care au nevoie, noi, că vindem marfa”, povesteşte Ştefan Nagy. Agricultorul nu are încă o piaţă de desfacere ca la carte, pentru că românii încă nu sunt obişnuiţi cu astfel de produse. Totuşi, Ştefan Nagy e optimist. S-a apucat de cultivarea pământului acum 14 ani, după ce multă vreme a lucrat în fabrică. Nu a pus niciodată chimicale în culturile sale şi, din 2006, are certificat de producător bio. „Simt că şi în România începe să se pună accentul tot mai mult pe mâncarea naturală, de aceea am văzut perspectivele unei afaceri. Nu îmi pare rău că am făcut acest pas”, spune bărbatul. Inginerul agronom care a inspectat ferma în vederea certificării a petrecut o zi întreagă privind insectele care mişunau pe câmp. „Aşa şi-a făcut o primă impresie că pământul nu a fost tratat chimic”, povesteste Rita Nagy.
Familia Nagy cultivă acum 2,5 hectare cu legume şi zarzavaturi, dar şi cereale. În primii ani, nu prea aveau cui să-şi vândă marfa. Acum, ei aprovizionează un magazin cu produse alimentare bio din Timişoara şi, de două ori pe săptămână, pieţele din oraş. „Singurul utilaj pe care îl folosim este un tractor, cu care pregătim terenul înainte de a cultiva zarzavaturile. Restul este muncă fizică. Se munceşte mai mult decât în cazul legumelor convenţionale, dar şi calitatea este alta. Mă voi declara extrem de mulţumit când voi reuşi să vând produsele mele la supermarketuri. Acest lucru ar însemna că oamenii vor fi mult mai atenţi la calitatea produselor pe care le consumă”, spune agricultorul.