Timisoara are nevoie de o schimbare la fata

Timişoara ar arăta mai frumos, dacă blocurile comuniste şi clădirile tehnice din cartiere ar căpăta o nouă faţă. Reţeta propusă de arhitecţi şi peisagişti este tehnica de pictură numită „trompe l’oeil”.

Această tehnică, „trompe l’oeil”, ar trebui realizată cât timp se derulează programul de reabilitare termică a imobilelor. Dacă acest lucru s-ar realiza, Timişoara ar intra în rândul oraşelor europene în care „trompe l’oeil” este folosită cu succes de mai mulţi ani. Sunt de notorietate blocuri din suburbia oraşului Chartres francez, pentru a da un singur exemplu. În Champol au fost colorate – cu peisaje sau reproduceri după clădiri-monument – blocuri care seamănă perfect cu imobilele cu patru etaje şi mai multe scări, des regăsite în cartierele muncitoreşti din România. Arhitecţii susţin, de fapt, că se impune o reabilitare estetică la nivel naţional. „Blocurile comuniste au îmbătrânit urât. Actualul program de reabilitare termică oferă posibilitatea şi pentru reabilitare estetică. Au apărut tot felul de dungi pe faţade, ca la maşinile de curse, dar se vede clar că acestea nu au fost trasate de profesionişti. În arhitectură, culoarea subliniază volumul. Pentru faţade se fac studii de culoare care urmăresc integrarea într-un ansamblu urban. Pentru poziţii deosebite, capete de perspectivă, clădiri reprezentative, se pot concepe lucrări de artă, mozaicuri, fresce, care să potenţeze arhitectura. Există chiar o tehnică, «trompe l’oeil», care propune pictarea unor calcane sau a unor accidente urbane cu tentă provizorie până la rezolvarea de fond disfuncţionalităţii urbanistice”, spune arhitectul timişorean Mihai-Corneliu Donici.
Peisagiştii sunt şi ei interesaţi. Grupul de la Timişoara al Asociaţiei Peisagiştilor din România militează de mai mult timp pentru estetizarea blocurilor. „O abordare potrivită în contextul actualului demers o reprezintă o tehnică plastică aparte, denumită «trompe d’oeil», care poate reda o imagine foarte realistă a subiectului abordat, creând totodată iluzia optică a acestora ca fiind volumetrice. Ar fi un exerciţiu social interesant, un mijloc de comunicare plastică, o apropiere de artă şi cultura occidentală către atingerea unei identităţi proprii. Ar fi ideal să ajungem ca atunci când spunem Timişoara să spunem trompe d’oeil sau roof garden la etaj. Oraşul nostru nu mai este demult oraşul florilor, însă are un imens potenţial de a deveni un oraş plastic”, spune Andrei Condoroş, secretarul general a ASOP.