Atacul de panica, boala nesigurantei noastre

Vorbim astăzi de una dintre bolile cotidiene care-şi face apariţia din ce în ce mai des în cadrul serviciilor medicale: atacul de panică. O boală care devine tot mai frecventă pe fiecare tură de serviciu de urgenţă intraspitalicesc, indiferent că pacientul este femeie sau bărbat.

Frica este elementul de bază al acestei boli. De obicei se instalează brusc, trezind uneori pacientul din somn, alături de senzaţia de sufocare, de moarte iminentă, de nod în gât, cu transpiraţia palmelor, ritm accelerat al bătăilor cardiace, senzaţie de ameţeală, cefalee. Primul lucru pe care trebuie să-l ştie pacientul este că nu va muri. Este foarte important să conştientizeze că atacul de panică este pornit, de fapt, din interior, este o stare accentuată de frică care poate fi stăpânită în momentul în care este conştientizată. Cu cât simptomul este mai puternic, cu atât frica se accentuează. În astfel de momente, tendinţa de a exagera ne face să nu percepem în mod real dimensiunea tulburării. Se poate stăpini această boală prin dobândirea unei tehnici de relaxare, prin exercitii de reglare a respiraţiei. Corpul relaxându-se nu mai reacţionează ca în stare de panică, astfel creierul nu mai interpretează că se întâmpla ceva grav în organism şi astfel nu mai transmite starea de anxietate.
Pentru aceste atacuri de panică există două forme de tratament. În primul rând, pacientul trebuie să se îndrepte spre medicul de familie, spre a fi îndrumat către un psihoterapeut alături de care să descopere cauza acestui atac de panică şi, în final, să o conştientizeze şi să o rezolve. În al doilea rând, dacă şi după şedinţele de psihoterapie se repetă episodul atacului de panică, este necesar un consult de medic specialist psihiatric cu iniţierea unui tratament medicamentos cu antidepresive si anxiolitice.