Prietenii „coapte” la gura cuptorului

Timişorenii au descoperit de ceva vreme reţeta socializării perfecte: la cratiţă sau cu mâinile pline de făină. În oraş sunt organizate, din ce în ce mai des, întâlniri care au ca pretext bucătăreala, dar care, în timp, ajung să pună bazele unor prietenii durabile.

După primul atelier de creaţie culinară, „Mentă şi usturoi”, atelierele de găsit în public cu asistenţă au apărut unul după altul. Cel mai longeviv e ţinut de timişoreanca Ama Petriţan, posesoarea unui faimos blog culinar denumit „Ama în bucătărie”. La sfârşit de săptămână s-a lansat un alt atelier, nou nouţ, în jurul Asociaţiei Pro Arta Timişoara, o grupare pozitiv-socială. Prima întâlnire a socializat timişorenii în jurul pâinii tradiţionale. „Pâinea tradiţională este acea pâine făcută cu plămădeală, fără drojdie de bere sau alţi agenţi chimici de dospire. Este singura pâine normală, simplă şi sănătoasă pe care ar trebui să o mâncăm cu toţii”, spune Alina Manea, preşedintele Asociaţiei Pro Arta. Ideea a fost lansată în luna martie, într-un grup de prieteni mai mult virtuali, tocmai pentru a se cunoaşte, cu pretext, şi în realitate. Pe 9 aprilie s-a copt prima pâine comună. Şi pentru că descendentele Evei nu prea mai ştiu, în vremurile noastre, cum se mânuieşte aluatul, iar urmaşii lui Adam sunt tot mai interesaţi de compatibilitatea dintre făină şi apă, s-a adus şi un brutar adevărat, artizanal, Iulian Duţu. Toţi cei care au vrut să înveţe să facă pâine, lipii şi grisine, să frământe şi să ia reţete s-au înscris pe mail. Apoi în ziua şi la ora stabilite şi-au dat întâlnire într-un loc pus la dispoziţie prieteneşte şi s-au pus pe conversat, făcut cunoştinţă şi frământat aluatul de pâine. „Vom mai organiza si alte evenimente de acest fel, fiecare care ştie să facă ceva poate să se înscrie şi să-i înveţe şi pe alţii sau să fie el învăţat. Scopul este să adunăm oameni, să socializăm şi să facem ceva împreună”, a mai spus Manea. Asociaţia Culturală Pro Arta sprijină realizarea şi afirmarea valorilor culturale şi artistice româneşti pe plan naţional şi internaţional, în vederea asigurării unei vieţi culturale atractive, diversificate şi de calitate, care să contribuie la creşterea participării comunităţii la actul cultural.

[nggallery=343]