Mars in doi, pentru Brancusi

Reface traseul lui Constantin Brâncuşi, pe jos, pentru a îndeplini ultima dorinţă a marelui sculptor. Laurian Stănchescu vrea să aducă în România rămăşiţele pământeşti ale lui Brâncuşi şi speră ca, prin marşul său, să convingă autorităţile franceze.

Laurian Stănchescu, eseist, critic literar şi poet român, a plecat, pe jos, la Paris, pentru a-i cere preşedintelui Nicolas Sarkozy să permită aducerea, în România, a osemintelor sculptorului român Constantin Brâncuşi. El poartă la piept punguţa de piele a tatălui artistului, în care duce pământ de pe mormintele străbunilor acestuia, iar lucrurile îi sunt adăpostite într-o straiţă de lână. Tot acolo păstrează o scrisoare din partea unei strănepoate a lui Brâncuşi, şi semnăturile celor 96 de descendenţi ai acestuia. Stănchescu a plecat, în 21 mai, din Hobiţa, satul natal al artistului, iar luni, din faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara, a pornit spre Europa. El va fi însoţit de-a lungul celor 2.000 de kilometri de Mircea Ruicu, profesor la Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii „Constantin Brâncuşi” din Craiova, şcoală pe care a sculptorul absolvit-o în 1898.
„Ne punem în genunchi în faţa poporului francez pentru a repatria rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi. Nu este vorba de umilinţă, ci de expresia celor mai înalte onoruri şi a demnităţii poporului meu”, spune Laurian Stănchescu. Pe patul de moarte, la 16 martie 1957, Brâncuşi i-a mărturisit părintelor Teofil Ionescu, episcopul Bisericii Române de la Paris, că vrea să fie înmormântat la Hobiţa. La 135 de ani de la naşterea părintelui sculpturii moderne, descendenţii lui Brâncuşi le cer francezilor să permită rămăşiţelor pământeşti ale acestuia. Gestul lui Laurian Stănchescu vine, într-un fel, ca o târzie reparaţie morală, în faţa repetatelor refuzuri ale autorităţilor comuniste din României de a-i permite lui Brâncuşi să revină în ţară şi să doneze sute de opere. De altfel, nici autorităţile din timpurile noastre nu s-au interesat de acest demers. În afara Bisericii Ortodoxe Române, care asigură cazare pe traseu, a lui Gigi Becali, care a donat 10.000 de euro, şi a unui om de afaceri din Timişoara, preşedintele Asociaţiei „Fiii Gorjului din Banat”, Ion Răducanu, care le-a pus la dispoziţie o maşină în care le sunt purtate lucrurile şi care e dotată cu un minim de medicamente, cei doi temerari nu au primit niciun fel de ajutor. Stănchescu speră să ajungă la Paris în intervalul 15 august – 1 septembrie. În toamnă, Constantin Brîncuşi va avea o statuie la Timişoara. Monumentul va fi realizat de cel mai apreciat sculptor timişorean în viaţă, Ştefan Călărăşanu. Statuia, finanţată de asociaţia „Fiii Gorjului din Banat”, va fi amplasată în parcul cu platani de lângă Facultatea de Arte din Timişoara.