Viata privata si demnitatea umana, institutii protejate de noul Cod Civil

Vremurile în care după câte o aşa-zisă bombă mediatică aruncată în presă, anumite persoane publice (e greu să le numim vedete) făceau turul televiziunilor pentru explicații, lămuriri și dezminţiri cu privire la materiale compromiţătoare ajunse pe mâna presei par să apună.

Noul cod de procedură civilă instituie reguli foarte stricte în materie, astfel încât după data de 1 octombrie, când acest act normativ va intra în vigoare, ne putem aştepta la o scădere considerabilă a volumului de ştiri bombă legate de viaţa privată a persoanelor (indiferent că vorbim de personaje cunoscute publicului larg sau de oameni simpli).
Astfel, după instituirea mai multor garanţii privitoare la dreptul la liberă exprimare, dreptul la respectarea vieţii private, dreptul la demnitate şi propria imagine, noul cod enumeră situaţiile în care se va putea considera că s-au adus atingeri vieţii private a persoanei, între care stipulează interceptarea fără drept a unei convorbiri private indiferent de mijloacele tehnice prin care se realizează, captarea ori utilizarea imaginii sau vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat fără acordul acesteia, difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat fără acordul celui care-l ocupă, ţinerea vieţii private sub observaţie indiferent de mijloace, difuzarea de materiale conţinând imagini privind persoane aflate în tratament medical sau date personale referitoare la tratamentul urmat, utilizarea cu rea-credinţă a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu alte persoane precum și difuzarea de date personale, corespondenţă, jurnale, adresă sau chiar numere de telefon.
Este evident faptul că niciuna din aceste fapte nu vor fi considerate drept încălcare a vieţii private, dacă vor fi exercitate în conformitate cu prevederi legale speciale (de pildă interceptările telefonice vor fi în continuare permise dacă vor fi efectuate de organele îndrituite în anchete penale după ce s-au obţinut toate aprobările prealabile necesare).
Interesant de menţionat este faptul că noul cod instituie şi o prezumţie de consimţământ cu privire la publicarea informaţiilor personale, în contextul în care cel la care se referă informaţia este cel ce o transmite unei persoane fizice sau juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfășoară activitatea în domeniul informării publicului.
Cu alte cuvinte, atunci când vom mai vedea în tabloidele autohtone imagini deocheate cu anumite persoane publice, neurmate de procese în care să se solicite compensaţi materiale pentru atingerea adusă, vom putea prezuma că materialele fuseseră furnizate chiar de cel în cauză pentru o mică infuzie de imagine (că doar vorbeam şi de dreptul la imagine, chiar dacă în litera legii noului cod, acesta se referă la dreptul persoanei de a interzice oricui reproducerea înfăţişării sale fizice ori a vocii).