La ora actuală, în România, există discrepanţe între oraşele mari, mijlocii şi mici, acestea din urmă fiind cel mai grav afectate, înregistrând funcţii urbane insuficient conturate şi infrastructură deficitară. În afara disparităţilor dintre oraşe, există disparităţi şi în interiorul oraşelor mari şi mijlocii, generate de gradul ridicat de atractivitate al unor zone ale acestor oraşe, faţă de alte zone, nu neapărat periferice. Este foarte important ca autorităţile şi societatea civilă să conştientizeze faptul că numai creşterea economică a unui oraş nu este suficientă pentru realizarea coeziunii între oraşele europene. Este necesară elaborarea unor strategii pe termen lung, planuri şi proiecte integrate de dezvoltare urbană.
În acest context, planificarea multi-anuală financiară primită de la Uniunea Europeană, sub forma fondurilor structurale nerambursabile, vine în ajutorul realizării unor strategii pe termen mediu şi lung de dezvoltare urbană. La nivelul ţării noastre, instrumentele prin care sunt alocate fonduri europene nerambursabile sunt programele operaţionale.
Oraşele îndeplinesc, în prezent, trei roluri: loc pentru un mod de viaţă de calitate superioară, puncte nodale de creştere în interiorul regiunilor cu un impact în dezvoltarea regională echilibrată, actor direct implicat în creşterea competitivităţii întregii Europe.
Cel mai important program operaţional, care are ca obiectiv direct dezvoltarea urbană, este Programul Operaţional Regional (POR). Viziunea strategică a POR privind dezvoltarea teritorială echilibrată se bazează în consecinţă pe următoarele elemente: recunoaşterea importanţei cheie a dimensiunii urbane, în special a sistemului policentric urban pentru o dezvoltare teritorială echilibrată a regiunilor ţării; promovarea funcţiilor urbane superioare ca o modalitate de a crea o masă critică suficientă care să genereze cerere de servicii şi să stimuleze, tot mai mult, activităţile postindustriale; abordare de jos în sus adecvată şi cu respectarea nevoilor de dezvoltare locală, nu numai la nivel regional, dar, şi mai important la nivel subregional unde se manifestă tendinţele de dezvoltare; concentrare asupra precondiţiilor creşterii în termeni de infrastructură locală/ regional. Pentru perioada 2007-2013, în cadrul POR au fost alocate 4,44 miliarde euro şi se aştepta ca ca implementarea acestui program să creeze condiţii mai bune pentru dezvoltarea economică şi socială teritorială echilibrată a tuturor regiunilor României şi pentru polii urbani de creştere capabili să iradieze dezvoltare.
Având în vedere situaţia actuală din oraşele României, a fost prevăzut ca fondurile alocate dezvoltării urbane să fie cheltuite, după cum urmează: 60% pentru infrastructura publică urbană, 25% pentru infrastructura socială şi 15% pentru mediul de afaceri. Dimensiunea redusă a acestui ultim procent este justificată de existenţa Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, principalul instrument financiar care sprijină mediul de afaceri, astfel încât să se reducă decalajele de competitivitate dintre România şi Uniunea Europeană. Conform Ministerului Economiei şi Finanţelor, alocarea financiară pentru POSCCE pentru perioada 2007-2013 este de 2,55 miliarde euro, vizând atingerea, până în 2015, unei creşteri medii a productovităţii întreprinderilor româneşti cu 5,5% anual, permiţând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a Uniunii Europene. Situaţia absorbţiei acestor fonduri după patru ani de implementare nu este cea mai fericită, doar 30% din suma alocată fiind absorbită până în prezent.
Deși sunt relativ puține proiecte de anvergură, cu un buget ce depășește zece milioane euro, în cadrul POR, putem vorbi de proiecte de infrastructură, durabile, care vor avea rezultate considerabile în viitor şi ale căror beneficiari indirecţi vor fi cetățenii.
Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu toţi actorii implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea urbană trebuie să colaboreze pentru elaborarea unor planuri coerente, participative, integrate şi durabile care să conducă la rezolvarea problemelor sociale, economice și de mediu, tot mai numeroase în oraşele şi municipiile ţării, şi în acelaşi timp la creşterea atractivităţii oraşelor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban. Şi, aşa cum am menţionat mai sus, implicarea cetăţenilor şi a principalilor actori locali în elaborarea planurilor de dezvoltare urbană constituie o precondiţie pentru asigurarea sustenabilităţii acestor planuri integrate.
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) este pentru prima dată în topul domeniului de predare…
Ruben Lațcău a fost votat, marți seara, în funcția de viceprimar al Timișoarei. În prima…
Senatorul USR de Timiş, Raoul Trifan, afirmă că Mircea Geoană, promovat de PSD, ar fi…
G4Media.ro a publicat dovada că, la sfârșitul lunii mai 2022, o cursă Țiriac Air, închiriată…
Alfred Simonis, liderul CJT anunță că a discutat cu conducerea Federației Române de Fotbal, fiind…
Comanzi, probezi, plătești doar ce păstrezi! O nouă tendință de shopping inteligent și confortabil pentru…