Destoinicii candidati si mesajele lor erectorale

Mare fâs și campania asta. Nu tu o bătaie între echipele de lipitori de afișe, ca pe vremuri, nu tu diversiuni cu mesaje de-ale lui Ovidiu Ciuhandu băgate în gura lui Gheorghe, nu tu un scuipat… Nici măcar banalele supărări pentru locurile de pe panourile de afișaj, să simțim că trăim o campanie electorală tumultoasă. În locul sării și piperului ce avem? Certuri pe corturi între țărăniști și liberali, doi derbedei fugăriți de poliția locală pentru „incendierea”, din plictiseală, cu țigara a afișelor de pe panotaje și pașnice mese rotunde. Deosebite au fost însă glumițele dintre PDL-iști și USL-iști din prima zi de campanie, asezonate cu îndemnuri la responabilitate și la pus umărul pentru binele Timișoarei.

Senzațional dialogul nocturn între doi reprezentanți ai două importante găști de campanie! Vă vine să credeți că lipitorul ăla PDL i-a zis ăluia USL că vor bea ei o bere după campanie, numai să fie bine pentru Timișoara. Îmi și imaginez cum ar ciocni ei halbă după balbă, mai întâi să fie într-un ceas bun creașterea PIB-ul, apoi pentru un nivel mai bun de colectare al taxelor, pentru scăderea indicelui de poluare și tot așa până la mahmureală. Poate de bere îi interesa, cum să nu?, dar hai să fim serioși, câtă frământare să fi avut activistul ăla la două noaptea pentru binele urbei în următorul mandat Robu sau Nodiți!

În tot acest timp, candidații se întrec în interviuri publicitare în presa locală, din care aflăm că Grigore peremistul vrea să dea de pământ cu supermarketurile cu capital străin care sug sângele poporului timișorean. „Planu’ Ion” propus de candidatul UNPR vrea ceva încântător pentru mine ca alegător: să scoată trenurile din oraș și să bage cablurile în subteran. Constantin pedistul ce să zică și el, doar e pe funcție la CJT și promite ce-a mai promis și altă dată. Cel mai mult își dorește să fie președintele unui Banat cu o capitală puternică la Timișoara, această idee venindu-i după ce a auzit de la colegul Blaga că acum treburile nu stau chiar așa. Centrul de afaceri de pe terenul fostului centru de încorporări al garnizoanei e o frumoasă promisiune de ani de zile, dar mai importantă ca toate e sănătatea, parcă-l și văd pe candidatul democrat-liberal cum ciocnește un ștamplu de răchie de fiecare dată când rostește strămoșeasca urare devenită slogan electoral.

Dacă generic vorbind Ana are mere, celălalt candidat pedelist, dr Gheorghe, vrea curățenie în Timișoara. Treabă incredibil de grea, mai grea decât ar gândi vreodată un aspirant fără șanse să câștige Primăria Timișoara. „Independentul” Coriolan părea mai relaxat în treburile filarmonicii. Ajuns pe baricadele electorale, omul s-a dat la mesajul favorit al doctorului Oprescu, cel care dă de pământ cu politicianismul, ținând sus și tare stindardul independenței față de mafia guvernamentală bucureșteană și al neatârnării în fața intereselor de partid, vezi Doamne!, ca și cum s-ar și putea rezolva lucru ăsta vreodată. La urma urmelor, ce să fie și campania asta electorală dacă nu o competiție între firmele de marketing electoral?

Candidatul Titu pesedistul a pornit-o subliminal, ca și adversarul său Constantin, de altfel. Așa am citit pe undeva, semn că au plătit bani frumoși pentru sfaturi înțelepte de campanie. Nu cred că domniile lor personal au gândit-o atât de adânc treaba asta cu subliminalul. De la social-democrat aflăm că trebuie să păstrăm apele curate, ca și când ele ar fi deja curate altundeva decât la izvor, iar de la pedelist ni se transmite mesajul că Timișul și Timișoara sunt deja pe primul loc, chiar dacă reședința de județ, capitala Banatului, nu este încă așa de puternică cum ar vrea-o dl Constantin în promisiunea anterioară. Gata, că am auzit undeva că mesajele astea subliminale sunt foarte periculoase.

Fiind singurul care deja se vede cu sacii în căruță, Nicolae liberalul a fost sfătuit să promită lucruri nu foarte grandioase, ca după ce ajunge primar să nu i se poată arăta prea des obrazul în caz că uit de ele. Nu zice multe, dar când zice, ne unge la suflet cu rezolvarea problemei câinilor, a cerșetorilor și a acvariului din centru, ultima chestiune fiind o mare pată de rahat pe obrazul politicienilor locali responsabili pentru monstruozitate. Foarte interesant e că nu mai auzi cuvințel de promisiune electorală despre cum va fi cu Poli după schimbarea de la primărie, semn că treaba e complicată și atârnă deja greu pe greabănul viitorului primar fără barbă. La Adrian țărănistul e mai degrabă liniște. Ce să zică omul, când duce cu el pasivul și activul șefului Gheorghe? Previzibil ar fi să-și dorească continuarea proiectelor începute de actualul primar. Așa ar fi frumos din partea dumnealui.

Dincolo de mesajele de pe panouri, toți alegătorii ar trebui să știe că vorbele astea electorale își agață clientul ca și publicitatea în comerț. Când destoinicii candidați de mai sus promit ceva cu litere de o șchioapă pe afișul electoral, mesajul ar trebui să cuprindă și o notă de subsol cu un text aproape invizibil, din care să fim informați nu câți euro e SMS-ul fără TVA, ci că aceste promisiuni sunt valabile numai și numai în situația în care primarul ales va avea în spate un consiliu cu o largă majoritate asigurată de același partid sau coaliție care a dat și edilul. Altfel, ura și la gară. Nu mai e valabil nimic.