Sarbatoarea Sfintilor Imparati Constantin si Elena

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt celebrați, luni, atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele romano-catolice. Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc, cu această ocazie, onomastica.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia și s-a căsătorit în anul 270 cu generalul roman Constanțiu Chlorus. În anul 272 l-a născut pe unicul său fiu, Constantin, în localitatea Naissus, aflată în Serbia de astăzi. În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanțiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut şase copii. În 306, Constantin a fost proclamat de armata romană drept august al Imperiului, imediat după moartea tatălui său. El şi-a readus mama la curtea imperială.

În anul 325, Elena a plecat la Ierusalim, pentru a găsi Sfinta Cruce. În acele vremuri, Ierusalimul se afla în reconstrucţia începută de împăratul roman Adrian. Acesta ridicase la mormântul Domnului un templu închinat zeiţei Venus. Sfânta Elena, însoţită de sfântul Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotărât dărâmarea templului şi începerea săpăturilor care să scoată la lumină cel mai cinstit obiect creştin. Conform legendei, au fost găsite trei cruci și, pentru a putea identifica pe cea pe care fusese răstignit Iisus, au atins cele trei cruci de un mort, care a înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum şi piroanele folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului. Elena a murit în anul 330.

Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creştinismului. În anul 312, în bătălia de la Podul Vulturului, Constantin l-a învins pe Maxenţiu. Înainte de luptă, el a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei învinge). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, care i-a cerut să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Mulți cercetători convertirea împăratului la religia creştină pe seama acestui eveniment.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creştinismul a devenit religie permisă. În 325, a convocat primul Sinod Ecumenic, de la Niceea. La acest sinod au participat 318 părinţi, care au stabilit dumnezeirea Fiului, au compus primele şapte articole din Crez, au fixat data Paştilor şi au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă, pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), va fi noua capitală a imperiului. Aici a ridicat măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli, unde a fost şi înmormântat. Sfântul Constantin cel Mare a fost botezat, pe patul de moarte, de episcopul Eusebiu de Cezareea.

În România sunt peste 1,8 milioane de oameni care își serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, 1,1 milioane sunt femei. Dintre acestea, onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi. Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin. Alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.