Centru anti-hartuire la serviciu, la Timisoara

Timișorenii hărțuiți la locul de muncă au unde se plânge. Centrul de consiliere anti-mobbing deschis în orașul de pe Bega este o raritate pentru România, unde nu există o statistică a celor afectați de această problemă.

Un comportament negativ din partea colegilor sau superiorilor de la serviciu înseamnă, de fapt, hărțuire psihologică. „Hărțuitorul acționează prin acțiuni de discreditare și umilire, iar persoana intrată în colimator se simte dată la o parte, devine nesigură pe ea, consideră că munca ei nu este apreciată, cu toate că își face treaba. Toate acestea îi afectează viața”, spune Ana Roșu, asistent social de la Centrul Anti-mobbing din Timișoara.

Monica are 31 de ani și, după ce a stat 12 luni în concediu de îngrijire a copilului, a revenit la serviciu. Deși ocupa de multă vreme un post de decizie, întoarcerea la birou a fost foarte dificilă. „Deși îmi făceam treaba ca înainte, nimic nu mai era bine. Eram luată peste picior de superiorul meu, ori de câte ori ridicam o problemă mi se spunea că sunt plângăcioasă.

Efectiv mi se inducea ideea că nu îmi fac treaba. De aici am ajuns să nu mai am liniște nici acasă”, povestește tânăra. În șase luni de la revenire la serviciu, a devenit anxioasă, iar viața ei de familie s-a deteriorate rapid. A urmat apoi mai multe ședințe de consiliere anti-mobbing, care i-au salvat și locul de muncă, și familia.

„Tacticile utilizate în situațiile de hărțuire psihologică constau în izolarea intenționată a victimei, creșterea sau scăderea radicală a volumului de muncă, refuzul unei promovări meritate. Pot să apară atacuri la demnitatea persoanei respective, violență verbală sau fizică”, explică Ana Roșu.

Statistic, 9% din populația Europei e hărțuită la locul de muncă. În România nu există studii pe această temă. „Oficial, nu există mobbing. Fenomenul e dus în sfera de discriminare la locul de muncă. Conform legislației românești, se poate interveni juridic doar dacă sunt încălcări ale drepturilor salariatului”, mai spune reprezentantul Centrului anti-mobbing.

Cei hărțuiți sunt consiliați la centrul anti-mobbing și un reprezentant poate face mediere între victimă și hărțuitor. În cazuri extreme intră în joc avocatul Asociației pentru Promovarea Femeii din România, sub tutela căreia a fost deschis centrul.