Boala sarutului sau mononucleoza

Cunoscută ca „boala sărutului”, mononucleoza este o infecție virală dată de virusul Epstein-Barr, caracterizată prin febră, durere de gât, oboseală, durere de cap, prurit tegumentar și mărirea ganglionilor limfatici din jurul gâtului. Apare frecvent la adolescenți și adulții tineri, în general nefiind considerată o afecțiune severă, putând trece neobservată, dar este o cauză importantă de absenteism școlar si de la locul de muncă.

Infecția cu virusul Epstein-Barr (EBV) se transmite de la o persoană la alta prin salivă, sărut, tuse, strănut, împrumutul paharelor sau tacâmurilor de la persoane care au mononucleoză. Perioada de incubație, de la contactul cu virusul până la apariția simptomelor, este de patru până la șase săptămâni, iar simptomele dispar după 2 – 3 săptămâni. Virusul poate persista luni de zile în salivă.

Simptomele nu sunt specifice, putând fi întâlnite și în simpla răceala sau viroză. Mai importante sunt febra, oboseala și mărirea ganglionilor limfatici laterocervicali, mărirea splinei.

Deși nu este o afecțiune severă, mononucleoza se poate complica cu mărire de splină, iar în cazurile severe, cu ruptură splenică și, rar, hepatită, icter, anemie, afectarea sistemului nervos. Aceste complicații apar de obicei la persoanele cu imunitate scăzută, de exemplu la persoanele cu HIV/SIDA sau la cei care primesc medicamente imunosupresoare.

Cum se pune diagnosticul? Simptomele și examinarea ganglionilor laterocervicali, amigdalelor și splinei, precum și determinarea anticorpilor anti EBV.

Tratamentul mononucleozei este nespecific. Se recomanda repaus, consum ridicat de lichide și fructe, precum și administrare de antalgice și antiinflamatorii. Se tratează cu antibiotic eventualele suprainfecții bacteriene, dar atenție la administrarea de Amoxicilină sau Amoxiclav, deoarece pot apărea prurit și rash tegumentar, mimând o reacție alergică la antibiotice. Corticosteroizii se recomandă în creșterea anormală în volum a amigdalelor sau pentru a preveni ruptura splenică.