Ministerul Afacerilor Europene si managementul fondurilor nerambursabile – IV


În articolele anterioare am prezentat organizarea implementării programelor operaţionale în România: ministere şi autorităţi responsabile, principalele atribuţii şi responsabilităţi, probleme apărute în managementul acestor programe.

Spuneam în primul articol din această serie că există 7 programe operaţionale funcţionale în România. Am arătat situația a 6 dintre acestea şi ne-a mai rămas unul singur: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/ 2005, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a fost creat Planul Naţional Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013.

Astfel, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care sunt finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Direcţia Generală Dezvoltare Rurală, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este Autoritatea de Management pentru PNDR.

În conformitate cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, unic interlocutor la Comisia Europeană este Direcţia pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi (DCAP) ce funcţionează în cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Atribuţiile DCAP sunt exercitate independent de instituţiile româneşti implicate în implementarea Politicii Agricole Comune şi de managementul acestora. Instituţia care ţine legătura cu potenţialii beneficiari şi cu beneficiarii fondurilor europene prin PNDR este Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) din fiecare judeţ al ţării.

Ne putem da seama că administrarea fondurilor europene pentru perioada 2007-2013 a fost una destul de greoaie dată fiind multitudinea instituţiilor implicate în managementul acestor fonduri. Fiecărui program i-a fost atribuit un minister responsabil; la rândul său, ministerul a delegat o parte din sarcini organismelor intermediare de la nivel regional, de cele mai multe ori. Această organizare dispersată în atâtea părţi a condus la cele mai multe probleme legate de întârzieri în evaluarea proiectelor, întârzieri în evaluarea cererilor de rambursare, însoţite de întârzieri în rambursarea cheltuielilor către beneficiari. La toate acestea adăugându-se şi sistemul birocratic care ne caracterizează, fiecărui beneficiar de proiect cerându-i-se o mulţime de acte şi hârtii doveditoare, de multe ori pentru ca reprezentanții acestor autorități să „sufle în iaurt”, care însoţeau cererile de rambursare, atât financiare, cât şi tehnice.

Oare acestea sunt regulile care se aplică şi celorlalte state membre UE care beneficiază de fondurile europene nerambursabile? Sau, oare, noi, românii, mai catolici decât Papa, de frică să nu ne „certe” mama Uniune, ne-am îngropat într-o groază de hârtii și cu rost şi fără rost? Care să fie motivele pentru întârzierile mari, în unele cazuri de peste un an, în evaluarea uni proiect sau a unei cereri de rambursare şi în efectuarea plăţilor aferente către beneficiari? Să fi fost vina ministerului responsabil, în calitate de Autoritate de Management? Să fi fost vina celorlate instituţii implicate în acest proces? Sau să fi fost vina beneficiarilor de proiecte, aşa cum se plâng multe din autorităţile responsabile, care nu ştiu ce şi cum să trimită spre evaluare?

Oare experienţa ultimul an, în care s-au tăiat bani pe anumite programe, s-au sistat plăţi pe alte programe, au fost schimbaţi din funcţie directori, acuzaţi de management defectuos, ne dă o lecţie din care să învăţăm? Cum ar fi trebuit să fie administrate aceste fonduri? Care sunt schimbările ce ar trebui făcute pentru o eficienţă mult mai sporită a cheltuirii banului european pentru următoarea perioadă 2014-2020?

Se întrevăd ceva schimbări majore, odată cu implicarea directă a noului (deja vechi) minister, dar aceste aspecte le vom analiza în articolul următor.

 

Share
Published by
Vasile Ruset

Recent Posts

Prefectul Cornelia Micicoi, în control la Spitalul de Psihiatrie din Jebel, în urma unei reclamaţii depuse de un ONG

Prefectul de Timiş, Cornelia Micicoi, s-a deplasat luni, personal, la Spitalul de Psihiatrie din Jebel,…

15 ore ago

Sânnicolau Mare, un oraș modernizat care își afirmă pe zi ce trece identitatea locală

Sânnicolau Mare, cel mai vestic oraș al României, este tot mai des remarcat de vizitatori…

17 ore ago

Doar un sfert dintre români mai au încredere în justiţie. Sondaj INSCOP

Potrivit unui sondaj INSCOP, care a măsurat percepția românilor cu privire la sistemul de justiție,…

19 ore ago

STPT reia licitația pentru asigurarea firobuzelor Bozankaya și oferă o sumă mai mult decât dublă

Societatea de Transport Public Timișoara (STPT) încearcă din nou să găsească o firmă de specialitate,…

20 de ore ago

Ambulatorul de Cardiologie al Clinicii ASCAR oferă evaluare completă și îngrijire continuă pentru pacienții cu boli cardiovasculare

Ambulatorul Integrat de Cardiologie ASCAR din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara oferă consulturi…

20 de ore ago