Halda CET, peisaj selenar in sudul Timisoarei / FOTO

Cât vezi cu ochii, pe hectare întregi, e doar praf gri. La cea mai mică adiere, această masă se pune periculos în mișcare, fiindcă stropitoarele mecanice nu reușesc să țină în loc tonele de cenușă. Se întâmplă la doi pași de Timișoara, la halda CET.

Undeva în sudul Timișoarei e halda de cenușă a CET. Se întinde pe 30 de hectare. Praful se ridică la fiecare adiere de vânt și se lasă ușor, ca un giulgiu toxic, peste casele și grădinile din Utvin. Depozitul de cenușă funcționează în 1987 și adună, zilnic, în sezonul rece, zeci de tone de materie grea, cenușie. Încă de acum cinci ani, profesorii de la Facultatea de Geografie a Universității de Vest au arătat că, deși nu depășesc limitele admise, metalele grele din cenușa de la CET nu ar trebui ignorate.

La cea mai recentă şedinţă privind calitatea aerului în Timişoara au fost menţionate și nemulțumirile celor din Utvin. Oamenii se plâng că, uneori, aerul este irespirabil. La fel ca și în anii trecuți, nu s-a adus în discuție vreo soluție concretă. „Cenuşa se prezintă ca o masă fină de culoare gri. Din fiecare tonă de cărbune rezultă o cantitate de 0,15–0,6 tone de cenuşă. Cenuşa şi zgura sunt reziduuri industriale, rezultate în urma arderii rapide în cazane a prafului de cărbune la temperaturi de 1.200–1.600 de grade Celsius”, atât au avut de spus autoritățile.

Colterm, societatea de termoficare a Timișoarei și proprietarul haldei, a montat, acum nouă ani, aspersoare care să stropească cenușa din loc în loc. Asta se întâmplă de când CET Sud a devenit centru-pilot în România pentru aplicarea tehnologiei „şlam dens”. Manuela Popa, şefa Biroului mediu al Colterm, explică: amestecate în părți egale cu apă, zgura și cenușa se transformă într-un fel de rocă. Teoretic, rezultatele sunt bune și tehnologia se aplică mai nou și în alte locuri din țară.

Peste câțiva ani, aici ar putea crește așa-numita iarbă a elefanților. Împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului, Colterm desfăşoară un experiment al cărui scop este adaptarea la astfel de condiții a plantei cunoscute și drept stuf chinezesc și apreciate pentru proprietățile ei energetice.